Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Din nou despre Premiile GOPO 2026 alături de Dana Bunescu, monteur și designer de sunet și Sebastian Cosor și Ștefan Popescu, fondatori ai studioului Safe Frame.

Din nou despre Premiile GOPO 2026 alături de Dana Bunescu, monteur și designer de sunet și Sebastian Cosor și Ștefan Popescu, fondatori ai studioului Safe Frame.

Consultari astazi la Cotroceni pentru a depasi criza politica generata de decizia PSD de a-i retrage sprijinul politic lui Ilie Bolojan. PSD nu exclude continuarea Coalitiei dar fara liderul PNL premier in timp ce Bolojan transmite ca isi asuma in continuare pozitia de sef al Guvernului. Social-democratii nu renunta la planul doi, acela ca ministrii PSD sa se retraga din guvern si ulterior partidul sa depuna o motiune de cenzura.  

Va pune umarul partidul lui George simion la debarcarea cabinetului Bolojan daca in Parlament va ajunge o motiune de cenzura? E dezastruos, vom vota orice motiune ca sa plece acasa actualul guvern. Discutam in aceasta seara. Cand incercam sa ne lamurim si daca reformele sunt puse in pericol de criza politica. Ilie Bolojan a propus un pact politic fără precedent în Parlament pentru a asigura absorbția fondurilor europene. Daca va fi respectat si cat de eficient este, discutam in aceasta seara. 

Oligarhul moldovean Vladimir Plahotniuc a fost condamnat la 19 ani de închisoare în dosarul penal în care a fost inculpat pentru crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani. Sentința nu este definitivă.

Anunţul a fost făcut de preşedintele Donald Trump, iar explicaţia sa este legată de negocierile cu Teheranul. Discuţiile bat pasul pe loc, cel puţin în ultimele zile, iar incertitudinea legată de reluarea acestora planează asupra părţilor aflate în conflict.     

Începând din 8 mai 2026, Asociația Dăruiește Aripi pornește o serie specială de concerte găzduite de Palatul Ghica Victoriei. Fiecare bilet achiziționat devine o donație directă către programele dezvoltate de Asociația Dăruiește Aripi. Asociația are ca misiune creșterea ratei de supraviețuire și îmbunătățirii calității vieții copiilor cu cancer și boli rare din România. Discutăm despre misiunea asociației Dăruiește Aripi cu invitata zilei în emisiunea RFI360, Alina Pătrăhău.

Asociația Dăruiește Aripi și-a propus să schimbe sistemul de îngrijire a copiilor bolnavi de cancer, scopul fiind crearea unui sistem holistic funcțional care să poată fi apoi aplicat și în categorii de boală mai largi. Din realizările de până acum, Asociația Dăruiește Aripi a creat propria bază de date, un Registru de Onco Pediatrie premiat la nivel european, un sistem de servicii la domiciliu pentru a degreva secțiile de pacienții care au nevoie de servicii simple, cum ar fi recoltări, perfuzii, iar acum se ocupă de renovarea secției de Oncologie Pediatrică de la Constanța. 

Prin seria de concerte găzduite de Palatul Ghica, Daruieste Aripi propune o experiența culturală cu o nouă dimensiune: fiecare bilet achiziționat fiind o donație directă către programele dezvoltate de asociație. Publicul este invitat să descopere o diversitate de stiluri muzicale într-un cadru elegant și plin de istorie, unde fiecare notă este parte dintr-un gest de solidaritate. Dăruiește Aripi devine în acest context acțiunea evenimentelor, fiecare artist „dăruind aripi” în felul lui personal.

Primele două concerte din serie:

• 8 mai 2026 – The Jazzy Jo Experience

Un concert de jazz cu influențe pop, funk și R&B

• 29 mai 2026 – Serată de operă și lieduri vieneze

Cu soprana Noemi Onucu, baritonul David Năoian și pianistul Ioan-Dragoș Dimitriu

La organizarea seriei contribuie pianistul și managerul cultural Ioan-Dragoș Dimitriu, reprezentant al Blauer Mozart Company, aducând o viziune artistică ce îmbină excelența muzicală cu impactul social.

Întrebare ce își poate găsi răspuns în cadrul conferinței „Educație pentru succes – Ce e dincolo de viitor?”, care va avea loc pe 25 aprilie 2026, la Sala Luceafărul din București. Am vorbit despre prezent și contextul în care ne aflăm, cu invitata emisiunii RFI360, psihologul Roxana Bogdan.

Conferința „Educație pentru succes – Ce e dincolo de viitor?” aduce împreună specialiști din educație, tehnologie, psihologie, media și societate civilă, pentru o conversație despre gândirea critică, echilibrul dintre tehnologie și umanitate, sănătatea emoțională a copiilor și competențele necesare într-o lume în viteză. Conferința este organizată de Asociația Educație pentru succes, iar biletele s-au pus în vânzare pe entertrix.ro.

Printre temele abordate în cadrul conferinței se numără:

⦁    Cum creștem minți libere în era hiper-tehnologiei ‒ prezentată de Oana Moraru, consultant educațional cu peste 25 de ani de experiență și fondatoarea platformei Vocea Părinților și a Școlii Helikon.

⦁    AI pentru educație și pericolele algoritmizării pentru creier ‒ susținută de Dragoș Stanca, antreprenor tech și fondatorul UPGRADE 100, unul dintre promotorii transformării digitale responsabile în România.

⦁    Cum gestionăm lumea online fără panică, dar cu limite clare ‒ prezentată de Diana Stănculeanu, psihoterapeut și expert în sănătatea emoțională a copiilor și adolescenților.

Agenda conferinței include și prezentări despre inteligența financiară într-o lume a inteligenței artificiale, efectele rețelelor sociale asupra adolescenților, rolul educației în combaterea dezinformării și importanța alfabetizării critice în societatea digitală, susținute de invitați precum Claudia Oprescu, Mihnea Măruță, Corina Popa și Radu Hossu.

Agenda completă și detalii despre speakeri sunt disponibile pe site-ul evenimentului.

Conferința va fi moderată de Alex Zamfir, creatorul The Funny Brand, cunoscut pentru stilul său autentic și energic în moderarea evenimentelor.

Înființată în 2022, Asociația Educație pentru succes promovează o educație de calitate, colaborativă și orientată spre dezvoltarea competențelor esențiale ale secolului XXI. Proiectele sale, care implică în principal specialiști în educație, psihologie și tehnologie, pun accentul pe gândirea critică, wellbeing, educație digitală și dezvoltare socio-emoțională. 

Jurnal de știri

Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a anunțat la Bruxelles că Republica Moldova și Ucraina sunt lideri în onorarea reformelor necesare aderării la UE. Totuși, scurtături în procesul de aderare nu vor exista. La Chișinău, vicepremiera pentru integrarea europeană, Cristina Gherasimov, a declarat că Republica Moldova își propune ca până la sfârșitul acestui an să fie pregătită pentru închiderea anumitor capitole de aderare, acolo unde sunt înregistrate progrese semnificative. Chișinău își menține obiectivul de a încheia negocierile de aderare până în 2028, iar până în 2030 să fie pregătit pentru a adera la UE.

- Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, declară că Republica Moldova și Ucraina conduc cursa reformelor pentru UE, Chișinăul fiind pe primul loc. În același timp, Uniunea Europeană a prelungit cu un an sancțiunile împotriva celor ce destabilizează R.Moldova, printre aceștia fiind fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, fugarul Ilan Șor, dar și bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul. Valeria Vițu cu detalii.

- „Aderarea rapidă la UE nu mai este posibilă, în capitalele europene se discută tot mai mult despre integrarea graduală, adică acces la beneficii înainte de aderarea completă. Da, Republica Moldova și Ucraina sunt elevii model, dar decizia finală rămâne mai mult politică decât tehnică”, spune invitatul de astăzi a Moldova Zoom, analistul Nicolae Țibrigan, cercetător la Academia Română.

- Ucraina ar putea rezolva problema transnistreană, doar că deocamdată nu-și propune să facă asta, lasă de înțeles Kirilo Budanov, al doilea om din Ucraina. Ce rol joacă regiunea separatistă Transnistria în negocierile cu Rusia? Ne explică Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”.

- Pentru prima dată, Republica Moldova participă în acest an la Bienala de la Veneția – expoziția internațională de artă care începe pe 9 mai. Chișinăul este reprezentat de artistului Pavel Brăila, curatoriat de Adelina Luft, cu instalația „În a mia și a doua noapte”. Lucrarea prezintă covoare suspendate de drone, transformând un simbol al amenințării într-un gest de susținere. Inspirată din tradiția covoarelor moldovenești și din povestea „O mie și una de nopți”, instalația sugerează imaginația ca formă de continuitate culturală în vremuri incerte. Potrivit Ministerului Culturii, inițiativa consolidează vizibilitatea culturală a Republicii Moldova. În luna martie, lucrările care ajung acum la Veneția au fost expuse la București, iar colega noastră, Mihaela Dedeoglu a stat de vorbă cu Pavel Brăila.

- Magistrații din Republica Moldova pronunță astăzi sentința în dosarul „Frauda bancară”, procurorii au cerut pedeapsa maximă de 25 de ani de închisoare pentru fostul oligarh Vladimir Plahotniuc.

- Republica Moldova își propune ca până la sfârșitul acestui an să fie pregătită pentru închiderea negocierilor pe anumite capitole de aderare la UE.

- Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Şoigu, a declarat marţi că Rusia va lua toate măsurile necesare pentru apărarea cetăţenilor săi din Transnistria, regiunea separatistă a Republicii Moldova.

- Guvernul României a anunțat finalizarea tranzacției cu BERD pentru achiziția Portului Internațional Liber Giurgiulești de către Portul Constanța.

Magistrații din Republica Moldova urmează să pronunțe astăzi sentința în dosarul „Frauda bancară” în care este învinuit fostul oligarh Vladimir Plahotniuc. Procurorii au solicitat o pedeapsă de 25 de ani de închisoare, transmite IPN. Cu ocazia procesului, poliția a întărit măsurile de securitate.

Pedeapsa este solicitată de acuzatori prin cumul, pentru cele cinci capete de acuzare aduse inculpatului. Acestea includ crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari.

Procurorii susțin că probele administrate atât în faza de urmărire penală, cât și în timpul procesului, ar demonstra vinovăția lui Vlad Plahotniuc pentru fiecare dintre infracțiunile imputate.

De cealaltă parte, fostul lider politic pledează nevinovat și respinge toate acuzațiile. Vlad Plahotniuc a fost reținut în Grecia pe 22 iulie 2025 și extrădat în Republica Moldova pe 25 septembrie. În prezent, acesta se află în arest preventiv în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău.

***

Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a anunțat la Bruxelles că Republica Moldova și Ucraina sunt lideri în onorarea reformelor necesare aderării la UE.

La Chișinău, vicepremiera pentru integrarea europeană, Cristina Gherasimov, a declarat că Republica Moldova își propune ca până la sfârșitul acestui an să fie pregătită pentru închiderea negocierilor pe anumite capitole în procesul de integrare europeană, acolo unde sunt înregistrate progrese semnificative. Cristina Gherasimov a subliniat că Republica Moldova trebuie să accelereze viteza de implementare a reformelor pentru a fi încheiate complet negocierile de aderare până în anul 2028, în condițiile în care țara și-a setat drept obiectiv ca până în anul 2030 să fie pregătită pentru a adera la Uniunea Europeană, transmite Moldpres.

***

Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Şoigu, a declarat marţi că Rusia va lua toate măsurile necesare pentru apărarea cetăţenilor săi din Transnistria, regiunea separatistă a Republicii Moldova.

„Nimic nu poate fi exclus și luăm în considerare toate scenariile posibile, chiar și pe cele mai improbabile. Dacă va fi nevoie, Rusia va lua toate măsurile necesare şi va recurge la toate metodele disponibile pentru a-i proteja (pe cetăţenii ruşi din Transnistria – n.r.) în conformitate cu Constituţia” Federaţiei Ruse, a reiterat Serghei Şoigu, citat de TVR Moldova.

Şoigu a mai subliniat marţi că retorica autorităţilor Republicii Moldova cu privire la Transnistria „seamănă din ce în ce mai mult cu declaraţiile autorităţilor ucrainene despre Donbas în 2014”, anul în care Rusia a anexat peninsula Crimeea şi a trimis paramilitari pentru a întări mişcarea separatistă din estul Ucrainei, pe care a invadat-o opt ani mai târziu.

În acelaşi timp, Şoigu a avertizat Chişinăul să nu meargă cumva pe mâna Kievului şi să încerce să alipească cu forţa Transnistria la restul Republicii Moldova.

Pe 17 aprilie, membrii comandamentului Grupului operativ de trupe ruse din Transnistria (GOTR), care staţionează ilegal în estul Republicii Moldova, au fost declaraţi indezirabili de către Chişinău.

„Este clar că autorităţile R.Moldova, cu sprijinul Uniunii Europene, încearcă să expulzeze trupele ruse din Transnistria. Autorităţile moldovene au privat efectiv conducerea GOTR de dreptul legal de circulaţie în afara regiunii”, a declarat Şoigu, susţinând că acest pas politic arată „intenţia fermă a actualei conduceri de la Chişinău de a agrava şi mai mult situaţia”.

Actuala conducere proeuropeană de la Chişinău, inclusiv preşedinta Maia Sandu, a cerut în repetate rânduri comunităţii internaţionale să exercite presiuni asupra Moscovei pentru ca aceasta să-şi retragă trupele din Transnistria şi muniţiile de la depozitele din Cobasna.

***

Guvernul României a anunțat finalizarea tranzacției cu BERD pentru achiziția Portului Internațional Liber Giurgiulești de către Portul Constanța. Potrivit executivului de la București, prin această investiție, Portul Constanța își va consolida rolul strategic în regiunea Mării Negre, transmite IPN.

Autoritățile române subliniază că obiectivul este transformarea acestuia într-un hub regional major, capabil să faciliteze interconectarea dintre Uniunea Europeană și regiunile învecinate, inclusiv în contextul noilor rute comerciale generate de actuala situație geopolitică.

De asemenea, autoritățile subliniază că Portul Giurgiulești este bine poziționat pentru a juca un rol important în viitorul proces de reconstrucție a Ucrainei, datorită accesului la rute fluviale și maritime.

USR nu dezertează, declară într-un interviu la RFI președintele partidului, Dominic Fritz. El critică decizia PSD de a-i retrage sprijinul politic premierului Ilie Bolojan.

Dominic Fritz, despre consultările cu președintele Nicușor Dan: ”O să-i spunem președintelui că dacă cu adevărat vrem ca lucrurile să funcționeze, să fie stabile, dar să se și redreseze, adică să nu cădem în păcatele trecutului, atunci avem nevoie de o coaliție responsabilă și nu de un partener ca PSD, care constant, folosește o majoritate cu AUR ca un mijloc de șantaj, pentru a obține lucruri pentru propriile interese, asta înseamnă pentru a avea acces nestingherit la resursele statului, cu asta nu vom putea să fim de acord”.

Despre PSD: ”Noi suntem gata să guvernăm, noi nu dezertăm într-un moment greu, miniștrii noștri își fac treaba, sunt pregătiți chiar să preia interimar portofoliile miniștrilor PSD și da, bineînțeles, dacă apoi găsim o susținere în Parlament, poate PSD până la urmă decide să treacă în Opoziție, să se refacă acolo și totuși să arate un minim de responsabilitate și să susțină cu un vot inițial un Guvern minoritar, da, noi am face parte dintr-un astfel de proiect”.

Despre un Guvern minoritar: ”Într-o democrație, este absolut legitim să vorbim cu parlamentarii votați de români, pentru a susține inițial un Guvern minoritar ori anumite proiecte de legi. Acest lucru se întâmplă deja și se va întâmpla mai departe. Unde tragem o linie sunt negocieri formale cu partidul extremist AUR, pentru că motivul pentru care ne aflăm în această coaliție care încă există este că ne dorim o guvernare proeuropeană pentru România și acest lucru nu este negociabil”.

În vara lui 2025, Consiliul Județean Cluj a inițiat proiectul „Velo Apuseni", adică 227 de kilometri de piste de bicicletă care ar traversa trei județe și opt comune clujene, trecând prin Parcul Natural Apuseni.

E un proiect ambițios de cicloturism care ar putea transforma zona într-o destinație atractivă pentru bicicliștii din toată Europa, pe modelul traseelor EuroVelo care deja aduc milioane de turiști pe continent. 

Complicația vine din suprapunerea cu arii naturale protejate: proiectul are nevoie de acord de mediu, iar procesul poate fi lung.

Ciclismul e verde, dar și construcția pistelor în natură vine cu impactul propriu.

Soluția poate fi, însă, în detalii: trasee pe drumuri forestiere existente, materiale permeabile și o planificare ecologică serioasă.

Jurnal de știri