Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Universitatea Cluj este prima finalistă din Cupa României după ce a eliminat ieri la Mioveni pe FC Argeș la loviturile de departajare. Clujenii sunt pe primul loc și în Superligă la egalitate de puncte cu Universitatea Craiova. Tudor Furdui face analiza etapei a 5-a din play-off și play-out.

Cum se vede situația politică de la București din afara granițelor țării? Comentatorii amintesc de episodul controversat al anulării alegerilor din 2024 și atrag atenția asupra riscurilor financiare generate de instabilitatea politică.

”România se cufundă din nou în tulburări politice, în timp ce social-democrații încearcă să-l înlăture pe premier”, titrează Politico.

”Partenerii de coaliție ai premierului Ilie Bolojan îl acuză pe acesta că distruge „baza noastră socială” cu programul de austeritate.

România – amintește Politico - a fost cufundată într-o criză politică în 2024, după o controversată anulare a alegerilor prezidențiale din cauza unor presupuse interferențe străine”.

Ziarul belgian La Libre relatează că guvernul condus de dl. Bolojan a luat o serie de măsuri nepopulare, precum creșterea impozitelor, pentru a aborda cel mai mare deficit din Uniunea Europeană, atrăgând nemulțumirea PSD, care își vede baza electorală erodată de extrema dreaptă.

Totuși, România nu va organiza un alt scrutin național până în 2028, observă Reuters.

Aceeași sursă notează că ”agențiile de rating au menținut România pe ultima treaptă a ratingului de investiții, după ce cabinetul Bolojan a majorat taxele și a început să scadă cheltuielile publice pentru a reduce cel mai mare deficit bugetar al Uniunii Europene, dar aceleași agenții au avertizat că instabilitatea politică reprezintă un risc cheie”.

Citeste siStartul crizei politice. Cum și cât se transferă în economie

Disputa – consideră agenția bulgară Novinite - se desfășoară pe fondul luptei continue a României cu unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană. În 2024, deficitul a ajuns la 9,3% din PIB.

Deși consolidarea fiscală a înregistrat unele progrese, deficitul a rămas la 7,7% anul trecut și se preconizează că va scădea în continuare la 6,2% în acest an, menținând în continuare o presiune semnificativă asupra finanțelor publice și a politicilor guvernamentale.

US News&World Report observă că spreadurile obligațiunilor românești în dolari cu scadența în 2036 s-au mărit cu 28 de puncte de bază, ajungând la 256 de puncte luni, față de 228 de puncte pe 15 aprilie.

Cu cât această valoare a spreadurilor este mai mare cu atât obligațiunile sunt considerate mai puțin sigure.

Nu au existat comentarii imediate din partea agențiilor de rating Moody's, S&P sau Fitch cu privire la evoluțiile politice.

Citeste siRadu Vancu: Pentru PSD, România este mai puțin importantă decât bunăstarea propriei elite de partid

Publicația americană a discutat cu Eoghan McDonagh, manager de portofoliu la Allianz Global Investors. Acesta a declarat că investitorii au apreciat eforturile guvernului Bolojan de a stabiliza finanțele statului.

„Orice îndepărtare de această cale reformistă - adică părăsirea funcției de către Bolojan - ar fi percepută negativ de piață”, a spus el.

De asemenea, publicația atenționează că neimplementarea unor reforme suplimentare până în august ar însemna ca România să piardă aproximativ 11 miliarde de euro din fondurile UE de redresare și reziliență, adică aproximativ jumătate din alocarea totală de la Bruxelles.

De asemenea, guvernul trebuie să semneze contracte de apărare în valoare de 16,6 miliarde de euro în cadrul noii inițiative de înarmare SAFE.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Va supraviețui politic Ilie Bolojan? (SpotMedia) - Ruperea coaliției de guvernare poate avea urmări crâncene pentru economia României (Republica)

PSD, PNL, UDMR, USR și minoritățile naționale vor trece, pe rând, azi, pragul Palatului Cotroceni, pentru a discuta cu președintele Nicușor Dan variante pentru a depăși situația politică tensionată, scrie Cotidianul.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a spus că îl va înștiința și oficial pe Nicușor Dan că social-democraţii nu îl mai susţin pe Ilie Bolojan, dar își doresc să continue într-o coaliţie pro-europeană.

„Noi avem, dacă luăm şi redistribuirile, undeva în jur de 27-28% din numărul de parlamentari. Atât are PSD-ul. Dacă ne doresc în continuare în această coaliţie şi se face o majoritate unde doresc să fie şi PSD, avem această condiţie. Dacă nu, sunt liberi să-şi facă alte majorităţi”, a zis Grindeanu la RRA.

PNL a votat o rezoluţie prin care îşi exprimă sprijinul ferm pentru continuarea guvernării sub conducerea prim-ministrului Ilie Bolojan şi pentru finalizarea reformelor asumate. 

USR, mesaj coordonat cu PNL.

„USR și PNL au câștigat mai multe voturi la parlamentare decât PSD. Deci visul PSD de a decide singur soarta acestei țări este o iluzie”, a spus Dominic Fritz.

UDMR, parte a coaliției de guvernare, a menționat că nu își va retrage miniștrii din Executiv și nici nu va vota o moțiune de cenzură. Hunor a mai spus că nu se bagă între PSD și PNL.

PSD nu exclude să dea noul premier, citim de asemenea în Cotidianul.

Victor Negrescu, prim-vicepreședintele PSD și vicepreședintele Parlamentului European, spune, într-un interviu, că soluția trebuie găsită rapid pentru a evita un blocaj instituțional. Este convins că președintele Nicușor Dan poate identifica o persoană care să întrunească sprijinul coaliției pro-europene. El mai afirmă că principala temere exprimată în discuțiile cu liderii europeni vizează o posibilă accedere la guvernare a partidului AUR.

Criticat puternic de PSD, cu o relație tensionată cu președintele Nicușor Dan, dar și supus unor presiuni mari din partea unor grupuri de interese din PNL, actualul prim-ministru are zilele numărate la Palatul Victoria, însă îl poate părăsi ca învingător, cu un plan pentru România în buzunar, comentează jurnalistul Spotmedia Emilian Isăilă. 

Păstrarea Executivului, cu toată retragerea anunțată de PSD, se poate face prin nedepunerea unei moțiuni de cenzură ori prin apariția unui blocaj între AUR și PSD în negocierile pentru realizarea unei majorități parlamentare necesare pentru demiterea actualului guvern.

Mai mult decât atât, în această perioadă, Ilie Bolojan are puteri depline ca prim-ministru. Poate emite ordonanțe de urgență, propune legi, dar poate lua și decizii privind funcționarea instituțiilor din subordine și aplicarea unor prevederi deja adoptate de Parlament.

Ilie Bolojan își joacă acum supraviețuirea politică, iar consolidarea relației cu publicul câștigat în aceste zile poate fi soluția pentru crearea unei versiuni credibile și eficiente la populismul lui George Simion din perspectiva alegerilor parlamentare din 2028.

“Am aprins lumina în încăpere, am pus reflectoarele. Le-am zis celor din PSD: până nu vă faceți ordine, nu vă trec bugetele și asta, evident, a deranjat. PNL trebuie să asigure guvernarea în aceste condiții, să facem ce ține de noi pentru a asigura o stabilitate”, a declarat Ilie Bolojan, într-o ședință PNL, citat de News.ro.  

Economistul Eugen Rădulescu, doctor în economie, director și consilier al guvernatorului BNR, atrage atenția că

1. Situația internațională rămâne pe muchie de cuțit.

2. Deficitul bugetar al țării este încă uriaș, chiar dacă a mai coborât de la nivelul de 9,3% din PIB, unde l-a dus iresponsabilitatea extremă a guvernului Ciolacu.

3. Mai avem doar câteva luni în care statul român să adopte măsurile care să deblocheze cele 10 miliarde de euro, rămase din PNRR. Bani pentru care țara noastră nu ar trebui să plătească NIMIC; ar trebui doar să amelioreze funcționarea economei și să ducă la bun sfârșit proiecte în derulare – tot spre binele societății românești.

Nu am idee ce calcule de partid și-o fi făcut PSD. Ce știu este că ar fi putut găsi cu greu un moment mai nenorocit pentru a risca un haos de proporții în economia țării, scrie Rădulescu, contributor Republica.

Presa internațională observă continuarea criticilor pe care și le adresează reciproc Papa Leon al XIV-lea și președintele american Donald Trump. În același timp, comportamentul liderului de la Casa Albă ridică întrebări în rândul comentatorilor.

Pentru editorialistul ziarului Le Monde, vocea pe care Papa Leon al XIV-lea o ridică împotriva președintelui Donald trump este binevenită:

”Când, în 1978, îndepărtatul său predecesor, Ioan Paul al II-lea, a rostit celebra sa propoziție „Nu vă temeți” în timpul Liturghiei inaugurale a pontificatului său, interpretarea predominantă a fost cea a unui mesaj de speranță din partea fostului episcop provenit din Polonia, locul tulburărilor care au inițiat dezintegrarea Uniunii Sovietice.

Patruzeci și opt de ani mai târziu, primul papă american a reiterat acest sentiment, declarând că nu se „teme” nici de președintele Statelor Unite, nici de acoliții săi, inclusiv vicepreședintele J. D. Vance, un convertit recent, care a considerat de cuviință să-l mustre pe Leon al XIV-lea pe probleme de teologie”

The New York Post dezvăluie întrebările arzătoare despre Iran ale lui Donald Trump pentru Papa Leon, după opoziția continuă a pontifului față de război:

„De ce crede Papa că este în regulă ca Iranul să aibă o armă nucleară și să ucidă 42.000 de protestatari neînarmați?”, a spus Trump într-un interviu acordat ziarului.

”I-am spus Papei că nu le poți permite să aibă o armă nucleară, pentru că o vor folosi și milioane de oameni vor muri, inclusiv italieni și catolici din întreaga lume”, a mai spus Trump.

NBC News relatează că alegătorii lui Trump spun că Papa ar trebui „să rămână în banca lui” și să se abțină de la a critica războiul din Iran.

Citeste siLeon al XIV-lea se impune treptat ca un adevărat model anti-Trump

Reporterii NBC News au vorbit cu peste 20 de susținători ai lui Trump care au participat la evenimentul său din Las Vegas și la mitingul său de campanie de vineri, la o mega-biserică din Phoenix.

Departe de a fi divizați, ei spun că Papa Leon încalcă prerogativele președintelui când vine vorba de război și pace și că Trump are dreptate să folosească forța militară pentru a dezactiva Iranul.

Citeste si”Este Trump nebun sau doar se preface?” (The New York Times)

The Irish Times notează însă că războiul din Iran și disputa cu Papa seamănă îndoiala printre americani.

Cel mai recent sondaj Reuters/Ipsos, realizat în timpul armistițiului fragil care urma să expire marți, arată că aproximativ 51% dintre americani - 14% dintre republicani, 54% dintre independenți și 85% dintre democrați – cred că agerimea minții lui Trump s-a „înrăutățit” în ultimul an.

Citeste siCum a reuşit Donald Trump să-i supere pe toţi creştinii din lume

Le Figaro reia o investigație a ziarului american The Wall Street Journal potrivit căreia Trump, considerat prea impulsiv, este ținut departe de anumite întâlniri.  

Investigația vorbește despre echipa sa, îngrijorată de „impulsurile sale contradictorii” și de războiul care ar putea deveni o „povară politică”.

Dezvăluirile alimentează speculațiile despre un președinte care conduce țara fără busolă sau oglindă retrovizoare, notează ziarul francez.

La începutul acestei săptămâni, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a vorbit din nou despre educația financiară. De data aceasta, oarecum surprinzător, guvernatorul băncii centrale a fost mai tranșant decât de obicei. Adică, Mugur Isărescu a spus că s-au făcut progrese, dar că încă există decalaje de înțelegere între categoriile de public. Guvernatorul BNR a dat chiar și câteva exemple: ROBOR-ul este considerat „un mare dușman al României” și că „rolul băncilor comerciale este să dea credite”. Sunt doar două situații în care se manifestă lipsa de educație financiară.

De altfel, este o temă despre care se vorbește de cel puțin două decenii. Toată lumea economică este de acord că trebuie să crească nivelul de educație în domeniu. La fel, multe bănci comerciale, banca centrală, companii au făcut eforturi mai mari sau mai mici să crească nivelul de educație economică sau financiară.

Progresele sunt, însă, minime. Sau, cum spune Isărescu, sunt mai vizibile la tânăra generație și reduse la publicul în vârstă. De altfel, studiile care au testat nivelul de educație financiară îi plasează pe români în subsolul clasamentului european în domeniu. De exemplu, pentru foarte mulți români dobânda compusă este o imensă necunoscută.

Oricât de mult s-ar fi străduit băncile comerciale, banca centrală sau unele firme nu a existat o campanie memorabilă și eficientă de educare economică. Probabil că nici nu ar fi fost posibil, pentru că o creștere a gradului de educație în domeniul economic se poate face în timp, poate chiar pe parcursul mai multor generații.

Adevărul este că programele educative au o eficiență limitată. Nivelul de educație financiară poate crește în special prin experiențele personale corecte. Adică, oricât de mult ar explica o campanie că băncile fac și altceva decât să dea credite, cel mai simplu poți înțelege, de exemplu, dacă ai un depozit bancar.

De asemenea, o campanie educativă poate să arate cum funcționează comisioanele bancare, dar mult mai bine le poți înțelege din propria experiență, adică atunci când ai un card bancar sau când salariul este plătit într-un cont.

Un mic antreprenor, o persoană fizică autorizată, cineva care are o profesie liberală, toți aceștia sunt obligați să aibă un anumit nivel de înțelegere a economiei și a mecanismelor financiare, pentru că altfel riscă să își piardă afacerea sau să piardă bani. Bunăoară, educația economică se face mai ales pe „propria piele”.

Uneori, toate eforturile de educare sunt aruncate în ridicol de politicieni. De exemplu, fostul premier Mihai Tudose se lăuda sus și tare că nu are card bancar, iar fostului prim-ministru Marcel Ciolacu, în timpul unei conferințe de presă, îi ieșea din buzunarul hainei, vizibil, un teanc de bancnote.

Rezultatele unui sondaj realizat de IRES pentru Asociația Română a Băncilor (ARB), la sfârșitul anului 2024, arată că 4,4 milioane de români cu vârste de peste 18 ani nu au un cont curent. Un sfert dintre bărbații adulți nu au carduri bancare și o treime dintre femei nu au niciun produs bancar. Datele sunt relevante. De unde ar trebui să înceapă educația financiară cu cei peste patru milioane de români care nu au nicio treabă cu băncile?

Desigur, este nevoie de educație economică. Este nevoie pentru ca publicul să înțeleagă ce este deficitul bugetar (nu doar cel al familiei), să știe limitele decente ale deficitului, să priceapă că datoria statului crește tot din cauza deficitului și să înțeleagă un comportament fiscal-bugetar hazardat. De asemenea, educația economică ar face publicul să știe că este ușor să spui că există și alte soluții de reducere a deficitului bugetar decât cele decise de guvern, dar este mult mai greu să le aplici. Educația economică te face să înțelegi presiunea dobânzilor asupra unei economii sau a unei țări. În ultimă instanță, educația economică te face să distingi între populiști și realiști și, până la urmă, între binele și răul din economie.

 Dacă premierul nu demisionează, joi miniștrii social-democrati  se retrag din Guvern. Intre timp, PNL îşi exprimă sprijinul ferm pentru continuarea guvernării sub conducerea prim-ministrului Ilie Bolojan şi pentru finalizarea reformelor, totusi sunt unii lideri care au cerut discuții cu Opoziția, pe când alții ar vrea renegocierea protocolului de guvernare cu PSD.  

Timp de mai multe luni, Spania, Irlanda și Slovenia au cerut o revizuire urgentă, iar UE a constatat că Israelul încalcă acordul. Blocul comunitar este cel mai mare partener comercial al Israelului, cu o relație de peste 45 de miliarde de euro pe an. Suspendarea acestuia ar impune tarife vamale bruște asupra utilajelor, dispozitivelor medicale și produselor farmaceutice israeliene. Pentru anularea completă a acordului, UE are nevoie de aprobarea tuturor. 

ONG-ul se arată extrem de îngrijorat de atacurile contra statului de drept şi a societăţii civile, totul în folosul „unei ordini mondiale rasiste şi patriarhale”. Amnesty denunţă discursurile „prădătorilor” din lumea întreagă şi, în particular, critică dur situaţia din Franţa. Cine sunt pradatorii si ce se intampla exact in Hexagon, discutam mai tarziu.

Cum este să stai în casă cu lucrurile celui pe care l-ai trimis la moarte? Ovidiu Nahoi, în dialog cu cercetătoarea în istorie Lavinia Betea.

Un prilej pentru o analiză comparativă a comunismului bulgar și român, dar și a urmărilor care se resimt până astăzi în cele două societăți.

Ovidiu Nahoi, în dialog cu redactorul-șef al revistei Historia, Ion M. Ioniță, și cu jurnalistul și traducătorul bulgar Stilyan Deyanov.

Trupa :umbra revine în atenția publicului cu un nou single - Stau cu ochii pe ușă. Acesta va fi lansat atât pe platformele de streaming, cât și printr-un concert în club Expirat, București pe 21 aprilie. Evenimentul marchează un nou capitol în parcursul formației și aduce în prim-plan una dintre cele mai intime și vulnerabile piese ale lor de până acum. Despre :umbra, o discutie cu Mihai Alexandru Tacoi (voce și chitară) și Alexandru Zamfir (chitară).

:umbra este o trupă de indie rock alternativ înființată în ianuarie 2015, parte din noul val al scenei alternative din România. Cu un sound puternic și melodios, cu influențe post-rock și grunge, formația creează muzică pentru oamenii mari cu suflet de copil, îmbinând energia cu introspecția și vulnerabilitatea.

După albumul de debut Noi, restul și EP-ul Incredibilul accident de-a fi cuminte, trupa a revenit în 2024 cu Asta-i tot ce vei primi, considerând o identitate artistică centrată pe trăire autentică, povești despre omul contemporan și emoții nerostite, transformate în refrene care rămân.

Stau cu ochii pe ușă s-a născut într-o noapte în care deși ușa către lume a rămas întredeschisă, nimeni nu a trecut pragul. S-a născut din oboseala care nu adoarme, din dorul care nu știe pe unde să iasă și din speranța încăpățânată că dimineața poate aduce cu ea eliberarea de dor.

Tema piesei este prizonieratul interior - acel spațiu strâmt dintre „vreau să uit” și „nu pot să nu mă gândesc” în buclă, iar și iar și iar. Personajul nu cere salvare spectaculoasă; cere un lucru simplu și imposibil în același timp: să audă din nou o voce care să-l lege de lume.

„Pentru noi, piesa pe care o lansăm pe 21 aprilie nu e doar un cântec despre insomnie sau despărțire. Este despre felul în care oamenii se țin unii pe alții în viață, chiar și atunci când nu pot fi împreună. Despre speranța că cineva, undeva, este „mai bine” – și că acel „mai bine” ne poate chema înapoi din întuneric. Dedicăm piesa tuturor celor care stau cu ochii pe ușă, așteptând un semn care cel mai probabil va veni tot din interior. Curaj! Pe 21 aprilie la Expirat vă invităm să respirăm, sa simțim și să cântăm împreună într-un cor care ne poate vindeca mai ușor.”, spune Mihai Tacoi.

Concertul din 21 aprilie de la Expirat va aduce în premieră live noul single, alături de piese reprezentative din discografia :umbra. Publicul se poate aștepta la un show intens, construit în jurul energiei alternative care i-a consacrat, dar și al vulnerabilității care le definește universul liric. Biletele sunt disponibile în rețeaua iabilet.ro.

:umbra înseamnă: Mihai Alexandru Tacoi – voce și chitară, Matei Pușcaru – bas, Alexandru Zamfir – chitară, Cristian Constantin – tobe.