Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Ministerul Agriculturii din Cehia și agențiile subordonate vor utiliza mai multe alimente locale în meniurile angajaților, începând cu luna mai, în cadrul unui program de sprijin adoptat recent, informează un comunicat de presă al instituției.

Obiectivul este ca alimentele produse în Cehia, provenite din lanțuri scurte de aprovizionare sau achiziționate de la fermieri regionali și cooperative, să atingă o pondere de cel puțin 65% din volumul total al achizițiilor de alimente până la sfârșitul anului 2028.

„Dorim să folosim potențialul producției cehe și, astfel, să sprijinim atât fermierii, cât și producătorii de alimente, precum și întreaga economie cehă”, a declarat ministrul ceh al agriculturii. Acesta intenționează să extindă programul și la nivelul altor ministere și instituții regionale.

Legea achizițiilor publice din Cehia permite deja un tratament preferențial pentru alimentele locale și produsele agricole ecologice.

Calitatea și proteinele, priorități pentru mesele școlare din Germania

Un studiu realizat recent în Germania arată că, pentru părinții copiilor de vârstă școlară, calitatea, transparența și o dietă echilibrată, bazată pe ingrediente de origine animală și vegetală, devin din ce în ce mai importante când vine vorba de prânzurile servite în școli.

89% dintre părinții chestionați consideră că mesele școlare trebuie să fie sănătoase și bogate în proteine, iar 71% își doresc chiar un conținut minim de proteine stabilit prin lege pentru prânzurile școlare.

De asemenea, părinții se așteaptă ca mâncarea să aibă un gust bun, să fie variată și să includă produse sezoniere din Germania. Studiul arată că mai mult de jumătate dintre părinți sunt, în prezent, nemulțumiți de mesele școlare, în special din cauza lipsei de transparență în ceea ce privește ingredientele utilizate.

Din perspectiva majorității părinților chestionați, carnea de pasăre este cea mai populară sursă de proteine. Peștele, leguminoasele, ouăle și alte tipuri de carne se numără, de asemenea, printre opțiunile principale.

Studiul a fost realizat la solicitarea industriei avicole germane de către un institut de cercetare a opiniei publice, pe un eșantion de 1.500 de părinți, potrivit platformei de specialitate euromeatnews.com.

Organizația Mondială a Fermierilor: criza îngrășămintelor, risc major pentru producția de cereale

Producția alimentară globală ar putea scădea anul viitor cu până la 15%, dacă aprovizionarea cu îngrășăminte, perturbată de conflictul din Orientul Mijlociu, nu va fi stabilizată, apreciază Organizația Mondială a Fermierilor.

Într-un interviu acordat Efeagro, președintele organizației, Arnold Puech d'Alissac, exclude posibilitatea ca securitatea alimentară să fie în pericol în prezent, datorită rezervelor globale de cereale, care mențin prețurile acestor materii prime agricole la un nivel scăzut, pentru prima dată după mult timp. În același timp, el subliniază că impactul crizei este inegal, în funcție de regiune. Fermierii din sudul global, care au nevoie urgentă să achiziționeze fertilizanți, în principal între lunile august și octombrie, se confruntă cu dificultăți mai mari decât cei din emisfera nordică, unde aprovizionarea va începe anul viitor.

Reprezentantul fermierilor menționează însă că, dacă se prelungește criza, producția viitoare ar putea avea de suferit. „Dacă disponibilitatea îngrășămintelor este redusă cu 30% timp de un an, producția de cereale va scădea cu 12,5%, chiar până la 15%”, a declarat el, avertizând asupra riscului fluctuațiilor de prețuri. De asemenea, acesta atrage atenția asupra costurilor de producție în creștere și incertitudinii existente în rândul fermierilor. Potrivit lui Puech d'Alissac, există puține variante de răspuns la deficitul de îngrășăminte. Printre acestea se numără creșterea producției de leguminoase, precum mazărea și soia, sau extinderea suprafețelor de pășune din fermele zootehnice.

Comisia Europeană promite un plan de acțiune pentru îngrășăminte, care ar urma să fie prezentat în luna mai.

Eurodeputații cer creșterea bugetului UE cu 10%

Parlamentarii europeni din Comisia pentru bugete au prezentat, săptămâna trecută, propunerea de negociere pentru următorul cadru financiar multianual de după 2027. Ei doresc o creștere cu 10% a bugetului față de propunerea Comisiei din iulie 2025, pentru a sprijini prioritățile Uniunii Europene, precum și o finanțare distinctă pentru programele-cheie.

„Printr-o creștere moderată de 10%, asigurăm resurse adecvate pentru noi priorități, cum ar fi apărarea și competitivitatea, păstrând, în același timp, politici-cheie precum agricultura și coeziunea. Solicităm o finanțare dedicată fermierilor și regiunilor, respingând ferm orice încercare de a fuziona sau de a dilua aceste priorități fundamentale”, a declarat europarlamentarul Siegfried Mureșan, citat în comunicatul de presă al Parlamentului.

Propunerea eurodeputaților din Comisia pentru bugete urmează să fie supusă votului în plenul legislativului european, programat pentru data de 29 aprilie. Dacă va fi confirmată, Parlamentul poate începe negocierile cu Consiliul, odată ce statele membre vor conveni asupra unei poziții comune privind bugetul pentru perioada 2028–2034.

Înghetul de primăvară, concurența fructelor din import și întârzierea plății despăgubirilor cuvenite producătorilor fac ca sectorul pomicol autohton să bată pasul pe loc.

Am discutat la Rural cu Bogdan Silinescu - director FruLeg, CEO al companiei Ferma Cenad din judeţul Timiş și Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Liderii social-democrati sunt reuniti de o ora in sedinta pentru a decide daca ies sau nu de la guvernare. Preşedintele Nicuşor Dan spune că probabil vom intra în turbulenţe politice dar că vom avea câte runde de consultări este nevoie pentru a se ajunge la o soluţie. PSD ameninta inclusiv cu o motiune de cenzura.

Cu o zi înaintea expirării unui armistiţiu fragil, preşedintele american Donald Trump trimite o delegaţie în Pakistan pentru a relansa negocierile de pace cu Iranul - care a anunţat, pentru moment, că nu intenţionează să participe la intalnirea de la Islamabad, din cauza confruntărilor din Strâmtoarea Ormuz. Iranul a anunţat sâmbătă că reia ”controlul strict” al caii navigabile, revenind asupra deciziei sale de vineri de a redeschide strâmtoarea. 

Fostul preşedinte bulgar Rumen Radev, care s-a angajat să pună capăt corupţiei endemice şi instabilităţii politice care subminează cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană, a obţinut o majoritate absolută în alegerile legislative de ieri. El a dat de inteles ca doreste sa restabileasca relatiile cu Rusia, gest salutat de Kremlin.  

Centrul Capitalei trebuie regândit. Iată ce solicită mai multe organizații de mediu și grupuri de inițiativă civică într-o scrisoare deschisă adresată primarului Ciprian Ciucu. Documentul e semnat între alții de reprezentații Eco-Civica, Bankwatch, Ecopolis și Grupului de Inițiativă Civică Cișmigiu. Președintele fundației Eco-Civica, Dan Trifu, a fost invitat la emisiunea Planeta Verde.

Dan Trifu spune că Bucureștiul este betonat excesiv: ”Este inadmisibil să mai văd centrul orașului pur și simplu batjocorit în acest mod. Fiecare face ce vrea, pe unde vrea, când vrea, Primăria Generală, Primăria de Sector și toate celelalte nu fac altceva decât să betoneze, să distrugă tot, în interesul circulației particulare, traficului particular. Or lucrurile acestea, în zona zero a unei capitale europene nu cred că trebuie să se mai întâmple”.

În opinia sa, ”trebuie să avem o viziune pe 50-100 de ani, ca acest centru să atragă locuitorii orașului, să atragă turiștii și mai ales să genereze venituri”.

Președintele fundației Eco-Civica declară că Bucureștiul este cu 100 de ani în urma altor orașe europene: ”Am văzut Treviso, am văzut Vicenza, am văzut Padova, am văzut Verona. Nici nu se pune problema de circulație în centrul orașului, pentru că au realizat aceste autostrăzi de centură, cu intrări precise, cu pasaje foarte clare și atunci numai riveranii pot accesa cu 5, maxim 30 km/h, să intre în zona respectivă, dar eu nu am văzut mai mult de 30 de mașini ale riveranilor în zona respectivă, pentru că încet-încet oamenii aceia realizează că nu mai ai nevoie de mașină. De ce? Pentru că transportul public și cel pe CFR este un vis pentru noi, suntem în urmă cu 100 de ani”.

Jurnal de știri

”Nu dăm jos toți pasagerii din avion, ci doar pilotul”, spune într-un interviu la RFI liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir. Social-democrații se consultă luni privind retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan.

Daniel Zamfir, despre consultarea internă din PSD privind retragerea sprijinului politic premierului Ilie Bolojan: ”Opt din zece români cred că România se îndreaptă într-o direcție greșită (...). În aceste condiții, trebuie să schimbăm ceva, trebuie să schimbăm direcția, trebuie să schimbăm pilotul. Asta nu înseamnă că dăm jos tot echipajul din avion și toți pasagerii. Am schimbat pilotul, care și-a impus niște reguli, este un om extrem de încăpățânat, care dorește să se facă doar cum vrea domnia sa”.

Despre o eventuală moțiune de cenzură: ”Dacă domnul prim-ministru nu va înțelege că trebuie să plece atunci când nu mai are sprijin politic, da, PSD poate iniția o moțiune de cenzură, ne mai făcând parte din această coaliție și din Guvern”.

Despre o posibilă retragere din Guvern: ”Așa cum au fost discuțiile în partid și au fost și publice până la urmă, că după fiecare întâlnire regională, președintele Sorin Grindeanu a spus public: nu dorim continuarea cu Ilie Bolojan. Deci practic, ne așteptăm la retragerea sprijinului politic lui Ilie Bolojan”.

În acest an, în Republica Moldova Paștele Blajinilor s-a suprapus, simbolic, peste comemorarea victimelor foametei provocate de regimul stalinist, de Uniunea Sovietică, în anii 1946–1947. Atunci, an murit de foame 200 de mii de oameni. În termeni comparativi, foametea din Republica Moldova a avut un impact de cinci ori mai mare decât hlodomorul provocat de sovietici în Ucraina și care este recunoscut drept genocid de comunitatea internațională. Foametea din Moldova a fost trecută sub tăcere decenii la rând – mai întâi de regimul sovietic, iar după declararea independenței de guvernările succesive pro-ruse de la Chișinău. Valeria Vițu aduce detalii din satul Minjir, unde va fi creat un muzeu al foamei.

- O caracteristică a sărbătorilor Pascale din Republica Moldova, pe care o regăsim marginal și în România, este importanța Paștelui Blajinilor. O sărbătoare de pomenire a morților, transformată într-o zi în care cei vii se veselesc. Ne explică tradiția de peste Prut Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”.

- Paștele Blajinilor, ziua în care, la o săptămână după Înviere, creștinii își îndreaptă gândurile către cei trecuți la cele veșnice. În funcție de tradiția localității, Paștele Blajinilor poate fi marcat sâmbătă, duminică sau luni. În cimitirele din nordul Republicii Moldova, de la Bălți până la Ocnița, această sărbătoare adună familii întregi la mormintele celor răposați. Între pomenirea celor dragi și competiția de pomeni cât mai pompoase, sau ce mai înseamnă Paștele Blajinilor în stânga Prutului, aflați într-un reportaj semnat de corespondenții noștri Denis Chirtoca și Cătălin Volconovici.

- O invitația la o expoziție pascală. „O sută de căi tăcute. Paștele în Ierusalim și Etiopia”, la Muzeul de Artă de la Chișinău. O expoziție de Dumitru Cordineanu: antreprenor, călător și fotograf.

- Cooperarea în domeniul energetic dintre Republica Moldova și Azerbaidjan, discutată în Turcia.

- Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, declară la Washington că integrarea europeană și politica monetară calibrată sunt pilonii stabilității macroeconomice a Republicii Moldova.

- Autoritățile promit că lucrările de reabilitare a barajului de la lacul de acumulare Costești-Stânca se vor finaliza până la sfârșitul acestui an.

- Mai multe localități din Republica Moldova au rămas sâmbătă fără curent, din cauza unei avarii. Conexiunea electrică cu România a ajutat și de această dată la depășirea crizei.

Cooperarea în domeniul energetic dintre Republica Moldova și Azerbaidjan are un potențial important – este una dintre temele discuției dintre președinta Maia Sandu și omologul său azer, Ilham Aliyev. Discuțiile s-au desfășurat în marja Forumului Diplomației din Antalya, Turcia, organizat de președintele turc Recep Tayyip Erdoğan, și care a reunit lideri politici, diplomați și experți internaționali, oferind o platformă de dialog privind provocările regionale și globale.

***

Guvernatoarea BNM, Anca Dragu, declară la Washington că integrarea europeană și politica monetară calibrată sunt pilonii stabilității macroeconomice a Republicii Moldova. Anca Dragu a participat în SUA la reuniunea de primăvară a Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale (BM).

Guvernatoarea BNM spune că sistemul bancar din Republica Moldova este stabil, bine capitalizat și guvernat eficient, iar testele de stres recente confirmă că, chiar și în cazul unor scenarii adverse, băncile sunt reziliente, cu niveluri de capital peste pragurile de reglementare.

***

Autoritățile promit că lucrările de reabilitare a barajului de la lacul de acumulare Costești-Stânca se vor finaliza mai rapid decât termenul stabilit inițial. Ministerul Mediului de la Chișinău menționează că, deși planul inițial era pentru doi ani, ritmul de execuție va permite încheierea lor până la sfârșitul acestui an, transmite IPN.

Ministerul menționează că până acum au fost realizate aproximativ 30% din lucrările prevăzute.

Barajul Costești-Stânca, situat la frontiera dintre Republica Moldova și România, a fost construit în 1978. Acesta este reparat și modernizat pentru prima dată după 20 de ani. Ministerul Mediului a anunțat începerea lucrărilor de reabilitare acum cinci luni, în decembrie anul trecut.

***

Mai multe localități din raioanele Nisporeni, Fălești, Hâncești și Ungheni au fost deconectate sâmbătă de la energia electrică, în urma unor defecțiuni tehnice produse la stația electrică Nisporeni, anunță Ministerul Energiei.

Pentru a limita impactul avariei și a reduce numărul consumatorilor afectați, a fost conectată linia de 110 kV prin care Republica Moldova este legată de România în regim insularizat”, informează Ministerul Energiei.

Cauza deconectărilor de energie electrică din raioanele Nisporeni, Fălești, Hâncești și Ungheni, potrivit ministerului de profil, a fost o ruptură de conductor pe circuitul care alimentează stația electrică Nisporeni, provocată de condițiile meteo nefavorabile, în special vântul puternic.

***

În Republica Moldova este astăzi zi liberă, creștinii marchează Paștele Blajinilor. Cu câteva zile înainte, mormintele sunt curățate și împodobite cu flori, iar în ziua Blajinilor oamenii vin pentru a pomeni numele celor răposați, a sfinți bucatele aduse de familie și a oferi pomeni.

La Chișinău, circulația va fi restricționată pe străzile Socoleni și Doina, învecinate cu cel mai mare cimitir din oraș. Doar transportul public are acces în zonă, pentru a reduce aglomerația.

Potrivit IGP, polițiștii sunt la datorie în toată țara pentru a asigura ordinea publică. Participanții la trafic sunt îndemnați să respecte indicațiile polițiștilor care dirijează circulația și să manifeste calm și responsabilitate în trafic.

Datele din Planul de Mobilitate Urbană Durabilă al Capitalei sunt brutale: doar 1% din deplasările zilnice din București se fac pe bicicletă. În Copenhaga sau Amsterdam procentul depășește 30%, iar în multe orașe germane e peste 15%.

Nu e o chestiune culturală sau de mentalitate, doar o problemă de infrastructură. Oamenii nu merg pe bicicletă acolo unde nu există piste sigure și continue.

Paradoxul e că Bucureștiul e sufocat de mașini, dar are una dintre cele mai mici utilizări ale bicicletei din Europa.

În orașele cu infrastructură velo serioasă, trecerea s-a produs nu prin educație, ci prin construcție: pistele apar, oamenii le folosesc.

Masterplanul și proiectul I Love Velo, care ar trebui să lege prin piste o parte dintre sectoarele orașului, sunt pașii corecți, însă după ani de piste rămase pe hârtie, scepticismul e îndreptățit.

Jurnal de știri