Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Jurnal de știri

Propaganda rusă și-a schimbat modelul de acționa, iar acum îl testează în Republica Moldova, pentru a-l exporta apoi către alte țări din Uniunea Europeană. Accentul se pune pe cazuri sociale care au priză și provoacă emoție, iar rețelele amplifică mesajele. România ar trebui să ia aminte și să se pregătească, atrage atenția Petru Macovei, directorul Asociației Presei Independente, asociație care printre altele gestionează și portalul Stop Fals de la Chișinău, un portal care se ocupă de combaterea falsurilor. Un interviu de Andreea Orosz.

- Bloggerii militari ruși acuză din nou Republica Moldova că se militarizează și că reprezintă o poartă de acces pentru ajutorul militar pentru Ucraina. De data asta, ca dovadă prezintă povestea unei firme de la Chișinău. Numai că aceasta dezvoltă drone de supraveghere. Ne explică noua supărare rusească Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”.

- Banii europeni investiți în infrastructură, dar și în proiecte sociale și de cultură,  în ultimii 10 ani au schimbat esențial calitatea vieții locuitorilor unui municipiu din centrul Republicii Moldova. Vorbim despre orașul Ungheni, aflat la frontiera moldo-română, care a beneficiat de peste 300 milioane de euro investiți și proiecte europene. Mai multe detalii ne oferă colegul nostru Denis Chirtoca.         

- Chișinăul schimbă regulile jocului în autonomia găgăuză, pentru a o readuce în câmpul legal al Republicii Moldova. De ani de zile, autonomia cu puternice influențe pro-ruse și separatiste, a devenit un bastion al influenței politice asociate oligarhului fugar la Moscova Ilan Shor, iar procesele electorale sunt netransparente și dominate de scheme de corupție și de cumpărare de voturi. În consecință, Republica Moldova pregătește una dintre cele mai sensibile intervenții legislative asupra arhitecturii electorale din Găgăuzia. Liliana Barbăroșie are detalii.

- Președinta Maia Sandu îl felicită pe fostul președinte bulgar, Rumen Radev, după ce coaliția sa, Bulgaria Progresistă (PB), s-a clasat pe primul loc la alegerile parlamentare.

- Curtea de Apel București a aprobat luni extrădarea în Republica Moldova a fostului director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate de la Chișinău, Alexandru Balan, acuzat de trădare de patrie și transmiterea de informații sensibile către Belarus.

- Un cetățean moldovean a fost reținut în Rusia și pus sub învinuire pentru „o presupusă participare la pregătirea unui act terorist”.

- Importul și consumul de antidepresive sunt în creștere în Republica Moldova.

- Cod galben de îngheț în partea de nord a țării.

„Aștept cu interes să consolidăm parteneriatul nostru solid cu Bulgaria pentru a întări pacea, suveranitatea și prosperitatea regiunii noastre”, a scris președinta Maia Sandu pe rețeaua X, felicitându-l pe fostul președinte bulgar Rumen Radev, după ce coaliția sa, Bulgaria Progresistă (PB), s-a clasat pe primul la alegerile parlamentare.

Radev, fost general al forțelor aeriene, care a fost președinte al Bulgariei timp de nouă ani înainte de a demisiona în ianuarie pentru a intra în cursa electorală, a pledat pentru reluarea relațiilor Bulgariei cu Rusia și a criticat trimiterea de ajutor militar către Ucraina. Totuși, acesta a condamnat oficial invazia Rusiei și a declarat că, dacă va fi ales, nu va folosi dreptul de veto al Bulgariei pentru a bloca ajutorul UE pentru Kiev.

***

Curtea de Apel București a aprobat luni extrădarea fostului director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate din R. Moldova, Alexandru Balan. Instanța a admis cererea autorităților de la Chișinău privind extrădarea lui Balan, condamnat săptămâna trecută în Republica Moldova la un an și șase luni de închisoare pentru divulgare  secretului de stat.

Instanța a dispus arestarea acestuia pentru 30 de zile, în vederea predării. Balan, cetățean român și moldovean, a consimțit la extrădare.

În prezent, Alexandru Balan se află în arest la domiciliu în România. Fostul director adjunct al Serviciului moldovean de Informații și Securitate a fost reținut anul trecut pe 8 septembrie de organele de drept din România. Acesta este acuzat că ar fi transmis informații secrete unei rețele de spionaj din Belarus, de natură să pună în pericol securitatea națională a României.

***

Un cetățean al R. Moldova a fost reținut în Rusia și pus sub învinuire pentru „o presupusă participare la pregătirea unui act terorist”, a anunțat Ambasada R. Moldova de la Moscova. Misiunea diplomatică a menționat că a fost informată de către autoritățile ruse și a înaintat „demersurile necesare” în adresa autorităților competente ale Federației Ruse, „în vederea obținerii informațiilor pertinente pe caz” și organizarea întrevederii funcționarului consular cu persoana reținută, „în scopul asigurării drepturilor cetățeanului R. Moldova”, scrie Ziarul de Gardă.

Serviciul Federal de Securitate al Rusiei, FSB, a anunțat că cetățeanul moldovean este acuzat pentru „pregătirea unui atentat terorist dejucat la 2 aprilie în Moscova, planificat de Ucraina împotriva unui înalt funcționar din cadrul forțelor de ordine prin utilizarea unui scuter electric minat”. Oficialii ruși pretind că „cetățeanul moldovean a fost recrutat de serviciile speciale ucrainene în decembrie 2025 la Chișinău și trimis la Moscova pentru a desfășura activități de recunoaștere cu privire la obiectivele atacurilor”.

***

Importul și consumul de antidepresive sunt în creștere în Republica Moldova. Anul trecut, cantitatea vândută a crescut cu 17% față de 2024, notează TVR Moldova. Medicii susțin însă că statisticile nu sunt alarmante, ci reflectă faptul că pacienții au început să ceară ajutor specializat și să accepte tratamentul pentru afecțiunile psihice.

Un studiu național arată că aproape 20% dintre cetățenii moldoveni suferă de depresie, iar o treime se confruntă cu anxietatea. În Republica Moldova există 40 de centre comunitare de sănătate mintală, iar antidepresivele se eliberează doar cu rețetă.

La nivel european, consumul de antidepresive a crescut de aproape două ori și jumătate în ultimele două decenii, conform Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Singura excepție este Danemarca, unde consumul a scăzut cu 4% în ultimul deceniu.

***

După un cod galben de instabilitate atmosferică valabil ieri, meteorilogii din Republica Moldova au emis pentru astăzi un cod galben de îngheț la nivelul solului pentru partea de nord a țării, cu temperaturi de -1 -3 grade, ceea ce ar putea afecta culturile agricole aflate în faze sensibile de dezvoltare.

Comisia de circulație din Cluj-Napoca a votat în unanimitate, în urmă cu un an, închiderea străzilor Kogălniceanu, Universității și Iuliu Maniu din centrul istoric. Accesul auto rămâne permis doar riveranilor, mașinilor de aprovizionare și serviciilor de urgență, un model deja funcțional în zeci de orașe europene, dar rar aplicat în România cu adevărat. 

Clujul a devenit treptat un model de bune practici urbane în România, iar lecția e clară: pietonalizarea nu distruge comerțul local, dimpotrivă: experiența europeană arată că vânzările cresc când oamenii pot circula relaxat pe jos. 

Rămâne de văzut dacă și alte orașe reședință de județ vor urma exemplul până la termenul legal din 2026. Între timp, nu uita că la final de aprilie și Calea Victoriei din Capitală redevine pietonală, între 10:00 și 22:00, sâmbăta și duminica. Ne așteptăm, astfel, din nou, la scenete de teatru, acrobații și concerte printre opririle la înghețată sau cafea de pe bulevard.

Un Guvern minoritar ar fi o variantă de avarie, declară într-un interviu la RFI președintele Senatului, Mircea Abrudean. PSD i-a retras sprijinul politic premierului Ilie Bolojan. Liberalul Mircea Abrudean consideră decizia nejustificată.

Mircea Abrudean, despre decizia PSD privind guvernarea: ”O decizie așteptată, din păcate, după ultimele declarații și ieșiri publice și atacuri la adresa premierului Ilie Bolojan din ultima perioadă. Era clar că în această direcție se îndreaptă PSD. Sigur că motivele sunt absolut neplauzibile, nu există argumente serioase pentru această decizie”.

Ce urmează pentru PNL? Mircea Abrudean: ”Noi vom merge înainte, așa cum prevede Constituția, cu un Guvern interimar în primă fază, maxim 45 de zile, sigur, în condițiile în care PSD nu depune moțiunea de cenzură. Înțeleg că au anunțat deja că vor să depună o moțiune de cenzură, dacă premierul Bolojan nu-și dă demisia. Nu-și va da demisia, nu are nici un motiv să facă asta”.

Ce va face PNL, dacă Guvernul va fi demis printr-o moțiune de cenzură? Mircea Abrudean: ”Vom participa cu siguranță la consultările pe care președintele le va organiza în cadrul constituțional, dar rezoluția PNL este clară de a nu mai face parte dintr-o guvernare cu PSD. Asta înseamnă că există posibilitatea ca PNL să rămână în Opoziție, nu este nici o problemă, din punctul nostru de vedere”.

Jurnal de știri

Gheorghe Hagi este selecționer cu acte în regulă. Hagi a preluat naționala la 25 de ani de la precedentul mandat și are o strategie clară vis-à-vis de reconstrucția echipei. Hagi a semnat un contract cu Federația pentru următorii patru ani și are ca obiectiv calificarea României la Euro 2028.

Deși numele selecționerului era cunoscut de mai multă vreme, abia ieri s-a oficializat numirea lui Gheorghe Hagi la cârma echipei naționale. Hagi, în vârstă de 61 de ani, va avea un mandat până în 2030 și obiectivul imediat este calificarea la Euro 2028.

Debutul selecționerului va avea loc în dubla de pe 2/6 iunie, cu Georgia și Țara Galilor, iar meciurile oficiale încep în toamnă odată cu debutul în Liga Națiunilor, acolo unde România se află într-o grupă imposibilă, cu Polonia, Suedia și Bosnia, ultimele două echipe naționale fiind calificate la Campionatul Mondial

Cel supranumit "Regele" revine pe banca tricolorilor la 25 de ani de la primul său mandat. La 26 iunie 2001, Hagi era numit în fruntea Naționalei, într-o perioadă tulbure. Ladislau Boloni părăsise echipa după meciul cu Lituania pentru a semna cu Sporting Lisabona, iar Mircea Sandu tatonase terenul pentru noul selecționer discutând cu Emerich Ienei și Anghel Iordănescu. Ambii declinaseră ofertele, din motive diferite, iar Hagi, care abia pusese ghetele în cui, a recunoscut mult mai târziu că a fost împins în funcție, într-un moment în care responsabilitatea era uriașă.

Hagi a semnat atunci un contract pe trei ani, fără să aibă ca obiectiv imediat calificarea la Mondiale, însă drumul Regelui nu a fost deloc lin pe banca tricolorilor. A început cu victoria de la Budapesta, 2-0 în fața Ungariei, a continuat cu dezamăgitorul 1-1 cu Georgia, acasă, și s-a încheiat cu barajul pentru Mondialul din 2002 pierdut cu Slovenia. Pe 26 noiembrie 2001, la fix cinci luni de la instalare, Hagi și-a dat demisia, dezamăgit, simțindu-se trădat de conducerea de atunci a Federatiei și alegând, după aceea, drumul străinătății, la Bursaspor și Galatasaray.

Hagi spune acum, după 25 de ani, că are mult mai multă experiență :

„Eram tânăr și neliniștit data trecută, acum sunt mult mai experimentat, mai antrenor, sunt un om care a progresat foarte mult. Pe mine m-a interesat să câștigăm, să avem liniște, să implementăm mentalitatea de a ne place să câștigăm”, a spus Gică Hagi, la conferința de prezentare.

Gheorghe Hagi și-a explicat filozofia cu care vrea să readucă gloria de altădată a tricolorilor din perioada Generației de aur:

„O onoare, o mare responsabilitate să reprezint încă o dată România, așa cum am făcut-o ca jucător, sper să o fac și ca antrenor. Tot ce contează este să performezi, să ai succes. Am curaj să spun că vom reuși lucruri frumoase, sunt încrezător că vom reuși, timpul ne va da dreptate. Sper să fac performanțele pe care le-am reușit și ca jucător, când zic performanțe spun calificări și victorii la fiecare meci”.

Provocarea selecționerului este acum de a–i face pe suporterii Naționalei fericiți. Pentru asta Hagi vrea să implementeze o strategie în care tricolorii trebuie să știe să atace și să se apere după principiile de bază, posesie și presiune, iar filozofia sa este simplă:

„La echipa națională trebuie să facem tot, să avem curaj, să nu ne fie frică de înfrângere, să facem tot ca să câștigăm, mentalitate de învingător, calitatea numărul 1, trebuie să fie cei mai buni jucători din România, nu putem să ne plângem că nu avem jucători buni, competitivi, cu care să te lupți”

Ca și la primul mandat, Hagi vine într-un moment delicat al Naționalei, o selecționată care nu s-a mai calificat la un Campionat Mondial din 1998, de când Hagi era jucător.

Cariera sa de antrenor nu este pe măsura carierei sale de fotbalist. Ca tehnician, Hagi a cucerit Cupa Turciei în 2005 cu Galatasaray, o cupă a României în 2019 și două titluri cu Farul Constanța în 2017 și 2023. Numai timpul va demonstra dacă cel supranumit  "Maradonna din Carpați" va avea succes la Națională și ca antrenor.

RFI România a propus două întrebări în cadrul amplului sondaj Poll/Int dedicat temelor socio-politice, de politici publice și economice. Studiul este realizat de Agenția de Rating Politic.

O primă întrebare se referă la o potențială accedere la guvernare a formațiunii AUR. Așadar, considerați că AUR ar trebui sau nu să facă parte dintr-o coaliție guvernamentală?

Tema pare să divizeze mult opinia publică.

Peste 42% dintre cei intervievați văd AUR la guvernare într-o formulă sau alta.  Există și un bazin important, de peste 30%, care consideră că AUR nu trebuie să vreodată să guverneze.

Circa 15% spun că formațiunea ar trebui să aștepte alegerile pentru a guverna singură. Și tot cam atâția spun că AUR ar putea guverna și în cadrul unei coaliții.

Partenerul care ar întruni cea mai mare aprobare este PSD, văzut de peste 8% dintre cei intervievați.

Trebuie spus însă că, printre votanții partidelor din actuala coaliție, participarea AUR la guvernare nu este tocmai bine văzută.

Peste 90% dintre votanții USR o resping. Peste jumătate dintre susținătorii UDMR și aproape jumătate dintre liberali și pesediști. Interesant este și că aproape un sfert dintre votanții SOS se opun participării AUR la guvernare.

Să mai spunem că puțin mai mult de un sfert dintre cei intervievați spun că nu știu dacă este bine sau nu ca AUR să ajungă la guvernare.

O altă întrebare propusă de RFI România se referă la resursele energetice: considerați că autoritățile trebuie să pună accentul pe energiile regenerabile, în contextul actualei crize energetice?

Ei bine, două treimi dintre cei chestionați spun că da, trebuie pus accentul pe regenerabile. O proporție a răspunsurilor pozitive care pe noi ne-a luat prin surprindere.

De ce?

Pentru că discursul politic mainstream, inclusiv cel al președintelui Nicușor Dan, favorizează resursele clasice. În cadrul Consiliului European, președintele Nicușor Dan a cerut pentru România o tranziție mai lentă către energia verde, pentru a proteja industriile mari consumatoare de energie.

Poziția sa este  împărtășită de lideri din aproape toate partidele, din cercul guvernamental sau din opoziție.

Opinia publică pare a fi de altă părere.

Sondajul Agenției de Rating Politic a constat în 1187 de interviuri cu persoane majore, într-un eșantion reprezentativ pentru România. Sondajul s-a desfășurat între 1 și 10 Aprilie 2026. Eroarea statistică este de 2,8%.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Iată întrebarea care-i preocupă pe mulți comentatori din presa europeană. În același timp, ochii se îndreaptă către războiul din Ucraina. Forțele Kievului lovesc tot mai mult infrastructura energetică a Rusiei.

”Este Radev un Orbán bulgar?” – se întreabă La Croix. Experta din Bulgaria contactată de ziarul francez îl descrie pe Radev drept ”o figură ambiguă pentru tineri, care sunt în mare parte pro-europeni. Însă mulți sunt gata să aibă încredere în el atunci când promite să pună capăt corupției. În timp ce bulgarii din provincie se așteaptă în primul rând ca el să îmbunătățească situația economică”.

„Bulgaria ar putea deveni noua Ungarie, o nouă «coloană a cincea» a lui Putin”, se teme ziarul italian La Repubblica.

”Cel mai mare pericol – unul care ține UE în alertă maximă – este ca el să devină un «om cu drept de veto», la fel ca Orbán.”

Citeste siCum a câștigat Rumen Radev majoritatea în noul Parlament bulgar?

În timp ce ziarul polonez Rzeczpospolita, citat de Eurotopics, observă că ”Radev se descrie drept un Péter Magyar bulgar, deși nu este clar dacă este vorba doar de un truc de PR menit să-l distanțeze de un lider acum asociat cu înfrângerea politică. (...) În calitate de prim-ministru, Radev poate fi un eurosceptic soft, dar cu greu va zdruncina barca UE. Este un Orbán fără dinți”, crede ziarul polonez.

”Rămâne de văzut ce capitol intenționează să scrie Rumen Radev și anturajul său”, conchide Deutsche Welle.  Publicația germană amintește că ”acum câteva zile, Radev și-a încheiat ultimul miting de campanie cu un ecran gigantic care îl arăta alături de Vladimir Putin”. (Sursa: Courrier international)

Comentatorii privesc și către teatrul de război din Ucraina, unde forțele Kievului lovesc tot mai multe obiective energetice rusești

Kyiv Post vorbește despre lovirea, în noaptea de duminică spre luni, a rafinăriei Tuapse, de la Marea Neagră, care procesează până la 12 milioane de tone de țiței pe an și se numără printre primele zece capacități din Rusia.

”În ultimele luni, dronele ucrainene au atacat în mod repetat centre majore de export, inclusiv porturile de la Marea Baltică precum și terminalul petrolier Novorossiisk”.

The Moscow Times notează că  ”Ucraina își intensifică  loviturile împotriva infrastructurii energetice rusești, în încercarea de a priva Kremlinul de câștigurile neașteptate generate de creșterea prețurilor petrolului”.

În timp ce ziarul austriac Der Standard îi vede pe liderii Rusiei căutând o strategie de ieșire.

”La patru ani după invazia la scară largă, Rusia, presupusa a doua putere militară a lumii, este pe punctul de a pierde războiul.

(...) Relaxarea sancțiunilor americane i-a adus lui Putin puțin timp și mai mulți bani care curg în vistieria sa de război. Ar trebui să-i folosească pentru a găsi o cale de ieșire. Pentru că, chiar și cu ceva mai mult spațiu de respirație, nu își mai poate permite acest război. Și nici nu-l poate câștiga.” (Sursa: Eurotopics)

Momentul laudei de sine. Cum arată responsabilitatea PSD pentru „managementul guvernamental dezastruos” (PressOne) - Pariul riscant al PSD: Moțiune de cenzură sau anticipate? De ce Nicușor Dan ar putea bloca planul social-democraților (Adevărul) 

Sute de membri PSD, de la tineri care au împlinit de curând vârsta de votare, până la pensionari și nume cunoscute din toate guvernele României de după ‘89, au fost prezenți la Palatul Parlamentului luni, 20 aprilie, la evenimentul numit „Momentul Adevărului”. Lor li s-au alăturat, online, alți membri PSD din teritoriu.

Într-o sală pregătită parcă pentru petrecerea dintre ani, 97,7% din 5.000 de social-democrați au decis retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan. Votul nu a fost unul surprinzător.

Astfel, la zece luni de la formarea coaliției PSD-PNL-USR-UDMR-Minorități, PSD și-a retras sprijinul pentru premierul Ilie Bolojan, declanșând o criză politică.

PressOne i-a întrebat pe câțiva dintre membri PSD aflați ieri la Parlament aceeași întrebare: De ce doar Ilie Bolojan trebuie să plece? Care este responsabilitatea miniștrilor PSD pentru rezultatele pe criticate acum?

Adrian Solomon, deputat și președinte al filialei PSD Vaslui, care, printre altele, a susținut supraimpozitarea contractelor part-time în 2022 și a încercat să introducă un amendament prin care să se interzică educația sexuală în școli, a răspuns:

„Nu-i responsabilitatea miniștrilor, că toate asumările au fost ale premierului, nu au fost ale miniștrilor. Miniștrii n-au avut niciun cuvânt de spus, cum nici noi în Parlament. Nu-s cei mai mulți miniștri PSD, sunt cei mai buni”. 

La eveniment a fost prezent și Victor Ponta, actual deputat, fost premier și fost președinte PSD, demis din partid în mai 2025.

Ponta, care a demisionat când zeci de mii de oameni strigau Corupția Ucide în stradă, în 2015, a spus: 

„Cred că pentru România e oricum foarte bine să se lămurească: ori rămân unii, ori rămân ceilalți. Dacă nu te unește ceva și în fiecare zi ai doar scandaluri și reproșuri, inevitabil guvernarea e proastă și România suferă. Și eu de-asta nu am votat acest Guvern, că nu am crezut că este o soluție bună și se pare că am avut dreptate”.

PSD părăsește guvernarea, PNL se aliniază în spatele lui Ilie Bolojan, UDMR a anunțat că nu va susține un executiv minoritar, iar USR e gata să rămână alături de primul ministru până la capăt.

Primul ministru nu are însă o soluție pentru supraviețuirea sa în fruntea guvernului - doar dacă AUR va refuza să voteze moțiunea de cenzură pe care PSD a anunțat că o va depune dacă premierul nu-și dă demisia. George Simion sugerase însă că AUR va vota moțiunea doar dacă viitorul prim-ministru va fi și pe gustul său, reamintește jurnalista DW Sabina Fati.

România riscă să rămână blocată, dacă președintele Nicușor Dan nu reușește să negocieze cu cele 4 formațiuni pro-europene o cale de ieșire din criză. PSD a sugerat deja că nu ar avea nimic împotrivă să continue guvernarea în aceeași formulă ca până acum, dar cu un alt premier. Deci, cea mai simplă ecuație ar putea fi și pentru Nicușor Dan renunțarea la premierul Ilie Bolojan. Primul ministru are însă o susținere importantă în electorat. 

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că va continua să guverneze având în vedere nevoia de finalizare a reformelor asumate pentru obținerea fondurilor din PNRR. Pe lângă plecarea miniștrilor și secretarilor de stat, premierul a anunțat că vor fi eliberați din funcție șefii din instituțiile publice aflate în eșalonul doi al administrației.

Fie după 45 de zile, cât poate dura perioada de interimat conform Constituției, fie după o moțiune de cenzură votată în Parlament, Guvernul Bolojan își va înceta activitatea. Vor urma negocieri cu președintele Nicușor Dan pentru găsirea unui nou premier. Dacă guvernul propus de prim-ministrul desemnat de președintele României nu va fi votat în Parlamentul de două ori, președintele poate demara procedura alegerilor anticipate.

Ultimul sondaj cu privire la rezultatul unor potențiale alegeri, realizat de INSCOP Research în luna martie, arată că AUR ar fi votat de 38% dintre alegători, urmat de PSD – 16,9%, PNL – 13,9%, USR – 13,4% și UDMR – 4,4%.

Politologul George Jijlău, cadru didactic la Departamentul de Științe Politice din cadrul UBB Cluj, susține că șansele să avem alegeri anticipate „sunt destul de mici în continuare.”

Jiglău spune în dialogul cu „Adevărul” că nu vom ajunge la anticipate pentru că, în primul rând, niciunul dintre cele patru partide care sunt acum în coaliție nu are vreun interes să ajungă la anticipate. 

Un alt argument pentru care nu crede că se va ajunge la anticipate este faptul că nici președintele Nicușor Dan nu își dorește să se ajungă aici, preferând calea negocierii, chiar dacă acest lucru înseamnă săptămâni, luni sau cât va fi nevoie până când se ajunge la o variantă de guvernare în contextul actual lui Parlament.

În urmă cu vreo 20 de ani apăruse ideea că economia s-a decuplat de politică, în sensul că deciziile politicienilor au impact redus asupra mediului economic. O dulce iluzie. În multe ocazii, putem constata cum deciziile din politică influențează piețele financiare sau economia reală.

Nici actuala criză nu face excepție. Piețele chiar au anticipat ce urmează să se întâmple în zona politică, mai ales că hotărârea de ieri (retragerea sprijinului politic pentru premierul Bolojan de către PSD) era anunțată de câteva zile.

Astfel, cine a deschis ieri site-ul oficial al Bursei de Valori București a fost „lovit” de un roșu orbitor. Adică, toți indicii bursieri au scăzut. De exemplu, indicele BET, cel mai important de la BVB, a scăzut ieri cu 1,87%. Rezultatul a fost că firmele de stat listate la Bursă, Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, Transgaz și Electrica au înregistrat împreună o scădere a capitalizării cu aproximativ un miliard de euro.

Deci, declanșarea crizei politice a adus o reducere a capitalului a cinci mari companii cu un miliard de euro ceea ce îi afectează atât pe micii acționari, cât și pe cei mari.

Semnalul de ieri al investitorilor a fost foarte clar și anume au vândut acțiuni pentru că se așteaptă la o criză de durată. Dar, există și un scenariu pozitiv în care prețul acțiunilor se stabilizează și începe chiar să urce.

Moneda euro a crescut până la 5,09 lei și a atins la un moment dat pe piața interbancară nivelul de 5,10 lei pentru un euro, iar la casele de schimb valutar s-a tranzacționat și la cota de 5,11 lei pentru un euro. Desigur, piața valutară este mai sensibilă decât cea de capital și cu impact mai mare asupra consumatorilor. Dacă criza politică se prelungește este posibil să crească cererea de valută și implicit să urce moneda euro.

Chiar dacă rezerva valutară a BNR este liniștitoare situația de la alegerile prezidențiale de anul trecut se poate repeta, atunci când George Simion a câștigat primul tur al alegerilor și moneda românească s-a devalorizat rapid față de euro.

Tot ieri, costurile de împrumut ale României pentru obligațiuni au crescut peste 7%, iar Ungaria, prin recentele alegeri a reușit să ofere încredere investitorilor, astfel că randamentul obligațiunilor a coborât sub 6%. Pentru România, anul acesta, orice jumătate de punct în minus este importantă, pentru că sumele pe care trebuie să le împrumute statul vor fi mari.

Marea provocare pare a fi cea a păstrării ratingului de țară la nivelul de astăzi, respectiv cu doar o treaptă deasupra categoriei junk. Toate cele trei agenții de rating au avertizat în rapoartele prezentate în ultimele luni importanța zonei politice pentru păstrarea ratingului. Chiar dacă evaluarea se bazează preponderent pe indicatorii economici agențiile de rating sunt foarte atente la evoluțiile politice notând chiar că există o neîncredere că la rotația premierului, care ar fi trebuit să aibă loc anul viitor, procesul de consolidare fiscală va continua. Deci, o criză politică de o lună sau două transmite o criză de încredere care ar putea să meargă până acolo încât România să fie retrogradată la categoria junk.

Economia românească este fragilă. Ar putea intra în recesiune, are nevoie de reformele înscrise în PNRR și, bineînțeles, de finalizarea proiectelor europene până în luna august a.c. În acest context, o criză politică poate fi fatală. Dar, paradoxal poate fi și un combustibil pentru o guvernare performantă fără PSD care să demonstreze că o criză se poate transforma într-o oportunitate.