Revista presei internaționale

Președintele Zelenski se află într-o situație dificilă. Dar  există o speranță în negocierile de la Geneva, după ce administrația Trump a admis că un controversat plan de pace în 28 de puncte, foarte defavorabil Ucrainei, nu reprezintă, totuși, ultima variantă.

Frankfurter Allgemeine Zeitung observă că vineri, Trump îndemna Ucraina să accepte, în esență, planul până joi - sărbătoarea Zilei Recunoștinței din SUA. Cu toate acestea, doar o zi mai târziu, Trump și-a îmblânzit poziția, semnalând că este posibil să nu fie oferta finală.

Potrivit The Washington Post, SUA au legat ultimatumul de o amenințare. Ziarul a relatat că, dacă țara atacată de Rusia se opune planului, s-ar confrunta cu pierderea sprijinului SUA.

Pentru Le Monde,

”termenul limită este unul artificial, trădând nerăbdarea Casei Albe. Amenințarea este clară ca cristalul. Propunerea este complet dezechilibrată, favorizând Rusia. Presupusa nouă mediere americană a fost implementată pe la spatele europenilor”.

Într-un articol de opinie din The Atlantic, Anne Appelbaun amintește că  

 

”planul a fost negociat de Steve Witkoff, un dezvoltator imobiliar fără cunoștințe istorice, geografice sau culturale despre Rusia sau Ucraina, și Kirill Dmitriev, care conduce fondul suveran de investiții al Rusiei și își petrece cea mai mare parte a timpului încheiend tranzacții comerciale.

Chiar dacă planul eșuează, acest ultimatum arogant și confuz, care vine la doar câteva zile după ce Departamentul de Stat a autorizat vânzarea de tehnologie antirachetă către Ucraina, va afecta permanent reputația Americii ca aliat de încredere, nu numai în Europa, ci în întreaga lume.

Acest plan nu numai că ar ceda teritoriu, oameni și bunuri Rusiei; dar pare conceput în mod deliberat pentru a slăbi Ucraina, politic și militar, astfel încât Rusiei să-i fie mai ușor să invadeze din nou peste un an sau peste 10 ani”.

 

Potrivit analizei CNN, dacă Kievul ar pierde sprijinul SUA, consecințele ar fi grave pentru aprovizionarea cu arme și accesul la informații, agravând crizele existente: lipsa soldaților, o criză financiară și o lipsă tot mai profundă de încredere în rândul ucrainenilor într-o președinție marcată de scandaluri.

Mai presus de toate, respingerea propunerii ar anunța o separare existențială de SUA, cu implicații strategice masive pentru Ucraina și susținătorii săi europeni. Ar risca ca SUA să întoarcă complet spatele conflictului, să renunțe la promisiunile privind o garanție de securitate pentru Ucraina spunându-le nu doar lui Zelenski, ci și europenilor: Sunteți pe cont propriu”.

Iar Le Figaro constată că, din nou, Donald Trump îi acuză pe liderii ucraineni că nu arată „nicio recunoștință” față de Statele Unite.

Președintele SUA i-a atacat și pe europeni, „care continuă să cumpere petrol din Rusia”, și pe predecesorul său, Joe Biden, pe care l-a acuzat de inacțiune la începutul conflictului.

Mirare și consternare în presa internațională, după apariția unor detalii legate de planul de pace în 28 de puncte al președintelui Trump pentru încetarea războiului din Ucraina. Și un duș rece pentru Kiev, mai spun comentatorii.

După cum observă The New York Times, ”propunerea de înțelegere este similară cu cea prezentată de Rusia în discuțiile din 2022.

Moscova a pierdut ulterior aproximativ jumătate din teritoriul pe care îl cucerise în invazia inițială, înainte de a recuceri o parte în lupte sângeroase și prelungite.

Kievul afirmă că astfel de concesii ar recompensa agresiunea rusă și ar lăsa Ucraina slabă și vulnerabilă, argumentând că Rusia ar folosi o încetare a luptelor pentru a-și recăpăta puterile pentru o altă invazie în viitor”.

„Un duș rece pentru Kiev, pentru că, încă o dată, țara simte că Trump și Putin îi decid viitorul fără ca ea să aibă vreun cuvânt de spus”,

notează El País.

Administrația Trump „încearcă aceeași abordare pe care a folosit-o pentru a asigura un armistițiu în Gaza”, analizează The Wall Street Journal. Această abordare implică „elaborarea unui plan cu mai multe puncte și apoi presarea părților beligerante să îl accepte”.

O sursă din cadrul președinției ucrainene „a fost departe de a fi entuziasmată de acest potențial plan”, menționând că „Washingtonul pare să se îndrepte către un cadru care să respecte cerințele Moscovei”, observă Kyiv Independent.

Potrivit cotidianului ucrainean, Kremlinul „și-a înăsprit condițiile maximaliste, văzând situația din ce în ce mai precară de pe front și profitând de consecințele unui vast scandal de corupție care a implicat persoane apropiate președintelui Volodimir Zelenski”. (Sursa: Courrier International)

The Daily Telegraph constată că

”rareori a existat un contrast mai evident și mai cinic între cuvintele publice și acțiunile private. Chiar dacă Donald Trump își exprimase exasperarea față de Vladimir Putin și sancționa cele mai mari companii petroliere din Rusia, emisarii ambilor lideri continuau să negocieze viitorul Ucrainei.”

(Sursa: Eurotopics).

În ceea ce privește garanțiile de securitate oferite de Statele Unite, acestea rămân vagi, comentează Le Figaro.

”Kievul ar trebui să renunțe la anumite categorii de arme cheie și ar urma să înceteze orice ajutor militar străin, în special din partea Statelor Unite. În plus, nu se așteaptă ca trupe militare străine să fie staționate pe teritoriul ucrainean”.

Surse citate de ziarul canadian The Globe &Mail au declarat că

Ucraina caută să înțeleagă dacă Trump a susținut personal planul de 28 de puncte în forma sa actuală sau dacă documentul a fost doar un punct de plecare pentru o nouă rundă de negocieri.

Potrivit aceluiași ziar, ”vor fi câștiguri cheie pentru Moscova, dacă propunerea ar deveni realitate. Acestea includ transformarea limbii ruse în limbă oficială a Ucrainei și anularea restricțiilor impuse Bisericii Ortodoxe Ruse de la începutul invaziei din februarie 2022”.

Congresmanii republicani și democrați au aprobat cu largă majoritate un proiect de lege care vizează desecretizarea dosarul agresorului sexual Jeffrey Epstein. Confruntat cu dezertările tot mai mari din cadrul partidului său înainte de vot, Donald Trump și-a exprimat în cele din urmă sprijinul pentru proiectul de lege. Dar problemele sale sunt evidente, observă comentatorii.

Votul din Congres este „un pas cheie într-o lungă luptă care a divizat mișcarea MAGA”, subliniază Wall Street Journal. Proiectul de lege a fost adoptat aproape în unanimitate deoarece „un grup de republicani i-a sfidat pe sfidat liderii de partid și s-a alăturat democraților”.

Potrivit CNN, Donald Trump

„a suferit o înfrângere spectaculoasă marți – probabil cea mai gravă înfrângere provocată de propriul său partid în Congres în timpul celor două președinții tumultuoase ale sale. Fiecare dintre manevrele sale de a întârzia și de a distrage atenția de la afacerea Epstein s-a întors împotriva sa”.

Huffington Post amintește că ”Trump și aliații săi de la Capitoliu au depus eforturi considerabile, timp de luni de zile, pentru a încerca să împiedice votul asupra acestui proiect de lege.

Înainte de vot, unii dintre supraviețuitorii abuzurilor comise de Epstein au vorbit la o conferință de presă în fața Capitoliului.

Citeste siTrump vrea investigarea legăturilor lui Epstein, dar nu cu el, ci cu Clinton

Mai mulți au ridicat fotografii cu ei înșiși în adolescență, când au fost recrutați de Epstein și complicii săi. Aceștia l-au condamnat pe Trump pentru că a caracterizat scandalul Epstein drept un efort de a-l afecta politic pe președinte”.

Și Le Monde observă că, pus în fața unor dezertări din propriul partid, președintele a revenit duminică și și-a declarat sprijinul pentru proiectul de lege:

”După ce le-a promis susținătorilor săi dezvăluiri explozive în timpul campaniei sale, Donald Trump a făcut tot posibilul să stingă controversa de la revenirea sa la putere, ceea ce a provocat furie chiar și în cadrul mișcării sale MAGA”.

Dar va semna Trump proiectul de lege? – se întreba USA Today cu puțin timp înainte ca Trump să promulge legea, miercuri:

”Trump a declarat că va semna proiectul de lege dacă acesta va fi adoptat de ambele camere ale Congresului, o schimbare față de poziția sa anterioară cu privire la legislație”.

Time  explică de ce Senatul a fost de acord să adopte legea fără amendamente.

”Președintele Camerei sugerase că republicanii din Senat ar trebui să modifice proiectul prin adăugarea de noi protecții pentru victime și denunțători.

Senatorii republicani au ales să nu facă astfel de modificări, pentru că ar fi întârziat semnificativ publicarea dosarelor - o perspectivă care i-a alarmat pe supraviețuitorii care au demonstrat la Capitoliu spunând că nu mai au încredere că Trump sau liderii republicani vor permite ca documentele să devină publice”.

O sursă de la Capitoliu a declarat pentru ziarul britanic The Mirror că „Președintele a cerut Departamentului de Justiție să investigheze legăturile anterioare ale lui Bill Clinton și Larry Summers cu Epstein. Dacă își va obține scopul, Trump ar putea folosi ancheta ca pretext pentru a ține documentele ascunse de ochii publicului. Este atât de disperat; va face orice.”

Presa internațională analizează consecințele aprobării de către Consiliul de Securitate al ONU a planului lui Trump pentru Gaza. Rezoluția adoptată luni prevede desfășurarea unei forțe internaționale însărcinate în special cu demilitarizarea Gazei. Dar implementarea s-ar putea dovedi dificilă, atenționează comentatorii. Aceasta, deoarece multe țări arabe sunt reticente în a trimite forțe în enclavă.

Este o „victorie diplomatică majoră” pentru administrația americană, rezumă The Washington Post.

Președintele SUA a salutat-o ​​ca fiind „una dintre cele mai semnificative aprobări din istoria Națiunilor Unite”.

Rezoluția mandatează în special un „Comitet pentru Pace”, un „organ de guvernare tranzitoriu” care să funcționeze până la reforma Autorității Palestiniene, adică până la 31 decembrie 2027.

După cum detaliază Le Parisien, textul „autorizează înființarea unei forțe internaționale de stabilizare însărcinate în special cu sprijinirea securității frontierelor în cooperare cu Israelul și Egiptul, demilitarizarea Gazei și dezarmarea grupurilor armate nestatale. Această forță, a cărei componență nu a fost specificată, are ca scop și asigurarea protecției civililor și a formării unei forțe de poliție palestiniene”.

Ziarul israelian Ha’Aretz notează că, „în ciuda incertitudinilor privind componența, puterile și responsabilitățile forței de stabilizare, aprobarea Consiliului de Securitate ar trebui să creeze un impuls, deschizând calea pentru continuarea implementării planului de încetare a focului al președintelui SUA pentru Fâșia Gaza”.

Țările musulmane ezită

Al Jazeera relatează că dezarmarea Hamas va fi probabil „foarte dificil de implementat. Statele Unite vor fi implicate, dar numai din exterior. Nu vor să angajeze trupe sau bani. Dar țările care vor furniza soldați și bani vor avea nevoie de garanții. [...] Nicio țară arabă sau cu majoritate musulmană nu vrea să se afle, chiar și sub presiune, într-o situație în care ar trebui să facă treaba Israelului în Gaza.”

Potrivit The New York Times,

unele dintre aceste țări „despre care se așteaptă să trimită soldați în Gaza – precum Egiptul, Indonezia, Turcia sau Emiratele Arabe Unite – ezită, temându-se că trupele lor se vor trezi implicate în ciocniri armate cu militanți palestinieni și că vărsarea de sânge suplimentară va întoarce opinia publică arabă împotriva participării lor”.

Pe aceeași temă, ziarul francez Les Echos  scrie că statele care și-au exprimat rezervele ”sunt îngrijorate de lipsa de claritate a mandatelor Comitetului pentru Pace și ale Forței Internaționale de Stabilizare (ISF).”

De partea sa, ”Trump speră că Arabia Saudită se va alătura Acordurilor Abraham, un acord de normalizare între Israel și țările arabe și musulmane”, comentează El Pais.  Dar – continuă ziarul spaniol – ”Riadul respinge categoric această posibilitate până când nu se va stabili o foaie de parcurs pentru înființarea unui stat palestinian. Planul de pace nu include o cale în acest sens, iar Israelul își exprimă clar opoziția fermă față de orice astfel de pas, acum sau în viitor”.

În ciuda progreselor convenite, „numeroase probleme controversate” rămân, explică ziarul german Tagesschau. Printre acestea se numără „dezarmarea, retragerea completă a armatei israeliene de pe teritoriu și viitorul Fâșiei Gaza”.

Presa internațională analizează turneul diplomatic al președintelui Zelenski în Europa. Comentatorii remarcă acordul încheiat la Paris, dar atrag atenția că liderul de la Kiev trebuie să dea dovezi clare în privința luptei anticorupție.

Potrivit FirstPost, ”acordul a fost prezentat drept un impuls major pentru Ucraina în contextul războiului continuu cu Rusia”.

Este vorba despre achiziționarea a 100 de avioane Rafale „cu armele aferente”, precum și a sistemului de apărare aeriană SAMP-T de generație următoare, aflat în prezent în curs de dezvoltare. De asemenea, este vorba derspre achiziționarea sistemelor radar și a dronelor.

De partea sa Le Monde vede ”promisiunea de a vinde avioane de vânătoare Rafale către Kiev” drept un anunț major, dar ”cu o finanțare foarte incertă”.

”Ca toate scrisorile de intenție, cea semnată luni de Emmanuel Macron și Volodimir Zelenski nu este un contract formal, ci pur și simplu oficializarea negocierilor în curs”, precizează ziarul.

The Independent notează că ”achiziția  vine în urma livrărilor continue de avioane de vânătoare F-16 și avioane suedeze Saab Gripen, în contextul în care Ucraina încearcă să-și consolideze forța aeriană afectată de aproape patru ani de război cu Rusia”.

Ziarul spaniol El Mundo observă că ”vizita a avut loc la câteva zile după izbucnirea unui scandal de corupție care a pătat imaginea lui Zelenski pe fondul escaladării ofensivei rusești. Președintele ucrainean va trebui să răspundă la întrebările presei internaționale cu privire la implicarea sa în scandal”.

Fără concesii

Nu trebuie să existe concesii false în lupta împotriva corupției, cere la rândul său Süddeutsche Zeitung, citat de Eurotopics.

 

„De ani de zile, UE, în special, a fost mult prea indulgentă în această privință. Cei care susțin că astfel de reforme majore nu sunt posibile în timp de război se înșală.

Reformele radicale vin tocmai în perioade de criză extremă. Desigur, Occidentul ar trebui să continue să sprijine Ucraina, care luptă pentru supraviețuirea sa, cu arme și echipamente - în ciuda recentului scandal de corupție care va fi, fără îndoială, urmat de altele.

Cu toate acestea, ar trebui să blocheze miliarde în alte domenii, atâta timp cât Kievul nu reușește să implementeze reformele urgent necesare.”

 

Politico reia declarația premierului ungar Viktor Orbán, într-un interviu acordat președintelui grupului german Axel Springer: „Ucraina nu are „nicio șansă” să câștige împotriva invaziei continue a Rusiei, iar sprijinul financiar continuu al UE pentru țară este „pur și simplu o nebunie”.

Comentariile lui Orbán vin în contextul în care speranțele pentru un armistițiu în curând se estompează, iar Europa se luptă să consolideze finanțele Kievului.

Ungaria a blocat anterior prelungirea sancțiunilor UE împotriva Rusiei și a sprijinului financiar pentru Ucraina și a făcut lobby pentru o scutire de la sancțiunile petroliere americane la adresa Moscovei.

Presa internațională continuă să comenteze situația de pe scena politică americană, după ce, vineri, Departamentul de Justiție a declarat că va îndeplini cererea președintelui Donald Trump de a investiga legăturile infractorului sexual  Jeffrey Epstein cu fostul președinte democrat Bill Clinton și cu compania JP Morgan.

Totul, după ce o comisie a Congresului a publicat mii de documente care au ridicat noi semne de întrebare cu privire la relația lui Trump cu Epstein, observă comentatorii.

„Departamentul de Justiție va investiga legăturile lui Epstein, dar nu cu Trump”, sintetizează The New York Times.

„Când numeroase e-mailuri ale lui Jeffrey Epstein au fost publicate săptămâna aceasta, numele lui Donald J. Trump era peste tot. Totuși, vineri, când el a cerut ca Departamentul de Justiție să investigheze o listă de figuri influente menționate în aceste e-mailuri, propriul său nume a lipsit”.

Ziarul remarcă și faptul că secretara pentru justiție, Pam Bondi s-a conformat solicitării, ”chiar dacă, cu doar patru luni mai devreme, același Departament de Justiție declarase oficial că nimic din dosarele Epstein nu justifica investigații suplimentare”.

Potrivit Reuters, ”Trump încearcă să mute atenția de la relația sa cu infractorul sexual condamnat. Scandalul Epstein a fost un ghimpe politic în coasta lui Trump timp de luni de zile, parțial pentru că a amplificat teoriile conspirației despre Epstein în fața propriilor susținători.

Aceasta este doar cea mai recentă dintr-o serie de solicitări ale lui Trump către organismele federale de a-i urmări pe presupușii săi dușmani politici”.

Citeste si”E-mailurile Epstein” îl pun pe Donald Trump într-o situație dificilă

The Washington Post relatează că „Trump a evidențiat trei persoane: Bill Clinton, fostul secretar al Trezoreriei Lawrence H. Summers, și Reid Hoffman, fondatorul LinkedIn și un donator important al Partidului Democrat. Toți au avut relații cu Epstein de ani de zile”, subliniază cotidianul american, citat ce Courrier International.

National Review amintește că „În timpul președinției lui Clinton, Epstein a vizitat Casa Albă în mai multe rânduri, iar înregistrările de zbor arată că fostul președinte a călătorit cu avionul său privat de 26 de ori în timpul relației lor, care s-a încheiat în jurul anului 2003. (...) Numele lui Clinton a fost menționat și în procedurile judiciare anterioare dar nu au fost formulate acuzații credibile împotriva lui”, observă revista.

”Trump a sugerat în campania electorală de anul trecut că va încerca să deschidă dosarele Epstein”, amintește National Public Radio.

”Dar el a schimbat cursul în ultimele luni, dând vina pe democrați și prezentând problema drept o farsă”.

Vorbind despre proiectul de lege privind declasificarea dosarului Epstein, care va fi supus la vot în această săptămână în Camera Reprezentanților, The Intercept afirmă că ”totul se va putea transforma într-o problemă structurală”: 

 

”Pe de o parte, Trump se confruntă cu un electorat care își dorește în mod covârșitor să fie publicate toate înregistrările și care crede deja că administrația ascunde ce e mai rău. Pe de altă parte, se confruntă cu un Congres care, pentru prima dată, se îndreaptă către o coaliție formată din democrați progresiști ​​și republicani libertarieni.

Dacă proiectul de lege trece de Senat și Trump îl semnează, pierde complet controlul asupra documentelor - și a discursului”.

 

Scandalul Epstein zguduie lumea politică americană după publicarea miercuri a unor noi documente în Camera Reprezentanților. E-mailurile ridică semne de întrebare serioase despre Donald Trump și despre ce știa în legătură cu activitățile prădătorului sexual, care s-a sinucis în închisoare în 2019. Comentatorii remarcă diviziunea din rândul republicanilor, înainte ca în Camera Reprezentanților să se voteze declasificarea întregului dosar Epstein.

”Dezvăluirile reaprind semnele de întrebare despre relația trecută dintre Donald Trump și agresorul sexual”, scrie Le Monde.

”Într-unul dintre emailuri, Jeffrey Epstein laudă tăcerea actualului președinte american și susține că o victimă „a petrecut ore întregi” la el acasă, în compania lui”.

„Donald Trump știa despre abuzurile sexuale asupra minorilor”, chiar dacă „nu a participat niciodată”.

Practic, aceasta este ceea ce susține infractorul sexual american Jeffrey Epstein într-o serie de e-mailuri care îi sunt atribuite, relatează la rândul său The Washington Post.

Ziarului britanic The Mirror relatează că dezvăluirile includ un e-mail revelator de la Epstein către Ghislaine Maxwell din aprilie 2011. Aceasta este o fostă persoană din înalta societate britanică și americană, condamnată în 2021 pentru trafic sexual de fete minore pentru Jeffrey Epstein.

Anunț prin care FBI invită toate posibilele victime ale agresorului sexual Jeffrey Epstein să facă plângere împotriva acestuia, 28 august 2019; Sursa: X/FBI New York

 

Potrivit ziarului, acesta îl descrie pe Trump drept „câinele care nu a lătrat” și susține că a petrecut „ore întregi la mine acasă”. Fostul prinț Andrew reapare și el în e-mailuri, spunându-i lui Epstein că nu are „nimic” de-a face cu acuzațiile de abuz sexual împotriva sa și implorându-l să „spună asta”.

Time amintește că dosarul s-a aflat în centrul discuției publice, ”inclusiv în rândul bazei MAGA a lui Trump”.

”Scandalul a fost alimentat și mai mult de dezvăluirea unei scrisori a lui Trump de ziua de naștere a lui lui Epstein. Trump a negat că ar fi scris-o. Time invocă și acuzațiile lansate de către ”miliardarul din domeniul tehnologiei și fostul aliat al lui Trump, Elon Musk, în timpul conflictului lor public de la începutul acestui an”.

The Hill notează că ”Trump a negat că ar fi apropiat de Epstein, deși cei doi au fost fotografiați împreună de multe ori de-a lungul anilor.

Trump a declarat că i-a interzis lui Epstein să intre în clubul său Mar-a-Lago după ce finanțatorul a „furat” tinere care lucrau la spa-ul clubului”.

Newsweek vorbește despre o adevărată ”rebeliune republicană” după ce s-a anunțat că în Camera Reprezentanților se va vota săptămâna viitoare un proiect de lege care obligă la publicarea dosarelor complete ale Departamentului de Justiție privind cazul Epstein.

Trump i-a acuzat pe democrați că „încercă să aducă în discuție farsa lui Jeffrey Epstein” și i-a avertizat pe colegii săi republicani: „Doar un republican foarte rău sau prost ar cădea în această capcană”.

Și Politico este de părere că „republicanii trebuie să se aștepte la dezertări în masă”. Cinci surse anonime din cadrul partidului, care au vorbit cu agenția media americană, au declarat că „mai mulți oficiali republicani de rang înalt cred că între cincizeci și o sută dintre membrii lor ar putea vota pentru măsură”. (Sursa: Courrier International).

Scandalul de corupție din Ucraina atrage atenția presei internaționale. Principalele agenții anticorupție din Ucraina au anunțat luni că au descoperit o schemă majoră în care furnizorii companiei de stat Energoatom erau obligați să plătească mită pentru a-și menține contractele. Unul dintre cei implicați este un apropiat al președintelui Zelenski. Ministrul Justiției a fost suspendat din funcție. Scandalul este o piatră de încercare pentru președintele Zelenski, spun comentatorii.

După cum transmite NBC News, ancheta prevestește o confruntare de mare amploare pe tema corupției în Ucraina, în timp ce țara se luptă să-și mențină sprijinul occidental în lupta sa împotriva Rusiei. Războiul a afectat infrastructura energetică țării.

Printre cei acuzați de implicare se numără Timur Mindich, un om de afaceri cu legături cu Zelenski, au declarat procurorii.

”Scandalul de corupție îl pune la încercare Zelenski”, apreciază Euractiv.

Provocările vin într-un moment critic pentru Zelenski,  care a rămas popular și în mare parte necontestat de la invazia din 2022.

Potrivit The New York Times, ”comunicatul de presă al agențiilor anticorupție și videoclipurile realizate cu măiestrie care au urmat au arătat că instituțiile continuă să investigheze schemele și după ce dl Zelenski a dat înapoi în eforturile legislative de neutralizare a agențiilor. Acesta, după ce tinerii ucraineni au ieșit în stradă, spunând că democrația țării trebuie protejată.

Citeste siZelenski despre schema de corupţie la scară largă din sectorul energetic al Ucrainei: Trebuie să existe condamnări

Când dl Zelenski a luat măsuri pentru a paraliza agențiile anticorupție, acestea investigau membri ai cercului său apropiat, potrivit activiștilor anticorupție. Timur Mindich, care este coproprietar al unui studio de televiziune înființat de dl Zelenski, face obiectul unei anchete la scară largă, potrivit ziarului Ukrainska Pravda.

Ziarul american mai notează că un anchetator anticorupție, arestat în iulie pe baza a ceea ce susținătorii săi numesc acuzații motivate politic a fost implicat în ancheta privindu-l pe dl Mindich, a declarat Yaroslav Zhelezniak, un membru al opoziției în Parlament.

 

”Dar este Zelenski implicat?” – întreabă Politico.

”Nu direct. Zelenski a salutat ancheta, spunând în discursul său obișnuit de seară către națiune că acțiunile împotriva corupției sunt binevenite”.

 

Și Politico amintește că în vară, biroul lui Zelenski și parlamentul de la Kiev au încercat să atace independența celor două organisme anticorupție.

”Această mișcare a coincis cu semne că organismele de supraveghere anchetau persoane din apropierea președintelui și a provocat primele proteste stradale majore antiguvernamentale de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în 2022”.

Potrivit Los Angeles Times, procurorii  suspectează că mai mulți oficiali de rang înalt și-au folosit conexiunile pentru a „menține controlul asupra deciziilor de personal, a proceselor de achiziții și a fluxului de resurse financiare” pentru a derula schema de comisioane”.

În timp ce Le Figaro amintește că ”acuzațiile de luare de mită în sectorul energetic sunt deosebit de sensibile pentru publicul larg, care se confruntă cu pene de curent zilnice lungi în mare parte a țării, chiar înainte de instalarea temperaturilor de iarnă, în timp ce Ucraina face eforturi pentru a respinge atacurile masive ale Rusiei asupra infrastructurii sale”.

Presa internațională reacționează după ce Serviciul Federal de Securitate al Rusiei a anunțat marți că a dejucat un presupus complot anglo-ucrainean care viza deturnarea unui avion militar rusesc și aducerea acestuia în România. De asemenea, jurnaliștii își îndreaptă atenția către războiul energetic purtat acum între Ucraina și Rusia. Cele două părți își bombardează intens facilitățile și rețelele.

Potrivit The Moscow Times, presa de stat rusă a publicat o înregistrare video FSB care arată un soldat rus, a cărui față era ascunsă, spunând că a primit un e-mail de la un agent de informații ucrainean care încerca să-l recruteze pentru complot.

În august 2023, un pilot de elicopter militar rus a dezertat în Ucraina după ce a zburat cu aeronava sa în țară într-o operațiune organizată de serviciile de securitate ale Kievului.

Membrii echipajului său nu știau de intențiile sale și au fost uciși în timp ce încercau să scape, au declarat la acea vreme atât Kievul, cât și Moscova.

Pilotul elicopterului, Maxim Kuzminov, a fost găsit mort în Spania în februarie 2024”.

Citeste siRomânia și Ucraina dezmint acuzațiile Moscovei privind un complot ucraineano-britanic pentru deturnarea unui avion rus

Le Figaro comentează că anunțul FSB privind presupusa deturnare a avionului ”vine în contextul în care Rusia, cu forțele sale mai bine echipate și mai numeroase, își continuă avansul în estul Ucrainei, în special în regiunea Donețk.

Eforturile diplomatice întreprinse de președintele SUA, Donald Trump, pentru a pune capăt celui mai sângeros conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial încoace au stagnat”.

Reuters transmite că nu a putut verifica independent relatarea. Dar amintește că ”Rusia a considerat de mult timp Marea Britanie drept principalul său dușman. Moscova acuză Londra că alimentează războiul din Ucraina.

Londra a avertizat în repetate rânduri că serviciile secrete ruse încearcă să semene haos în Marea Britanie și Europa pentru a submina democrația”.

”Ucraina poate câștiga războiul energetic”

Vorbind despre războiul energetic purtat acum de Rusia și Ucraina, Le Monde relatează că ”drone kamikaze au atacat rafinăria de petrol Orsknefteorgsintez din Orsk, la 1.400 de kilometri de granița cu Ucraina. Înființată în 1935, este una dintre cele mai mari din Rusia. Luni noapte, a fost atacată și rafinăria Rosnef din regiunea Saratov”.

Deutsche Welle notează că ”infrastructura energetică a fost o țintă cheie atât pentru Moscova, cât și pentru Kiev de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei, în februarie 2022.

În timp ce Rusia a încercat să paralizeze rețeaua electrică ucraineană, Ucraina a vizat rafinăriile rusești și alte instalații”.

În acest context, comentatorii revistei Time cred că Ucraina poate câștiga războiul energetic.

”În primele luni ale anului 2025, cel puțin 13 rafinării rusești au fost lovite. Ritmul atacurilor cu drone a crescut de atunci, ajungând la cel puțin 21 la începutul lunii octombrie și 38% din capacitatea principală de rafinare a petrolului a Rusiei a fost redusă.

Însă, în timp ce Ucraina este un partener comercial pentru vecinii săi, Rusia este un stat petrolier supus unor sancțiuni energetice ample din partea Occidentului.

Însăși puterea sa - combustibilii fosili - este, prin urmare, și cea mai mare vulnerabilitate.

Așadar, dacă Ucraina își poate susține atacurile ar putea fi capabilă să blocheze Kremlinul - sau cel puțin suficient de mult pentru a-l forța pe Putin să intre în negocieri de pace reale”.

Presa internațională vorbește despre un adevărat cutremur pentru radiodifuzorul public britanic BBC. Tim Davie, directorul executiv al grupului audiovizual britanic, și Deborah Turness, șefa BBC News, și-au anunțat plecarea duminică, în urma dezvăluirilor „Daily Telegraph”. Acestea au scos în evidență o versiune editată a declarațiilor președintelui american dintr-un documentar despre atacul de la Capitoliu din 2021.

Donald Trump i-a denunțat pe „jurnaliștii corupți” ai BBC pe rețeaua sa de socializare Truth. Iar rețeaua analizează acum o scrisoare din partea liderului american, care s-ar putea adresa justiției.

BBC slăbește după demisia directorului său în urma editării considerate „părtinitoare” a unui discurs al lui Donald Trump, constată Le Monde.

The New York Times relatează că în calitate de director general, dl. Davie a ocupat timp de cinci ani una dintre cele mai dificile poziții din viața publică britanică, fiind responsabil nu doar pentru acoperirea știrilor cu acoperire globală, ci și pentru vasta sa producție, inclusiv seriale dramatice și evenimente sportive, precum și pentru conduita artiștilor vedetă.

BBC are un statut unic în Marea Britanie. Este finanțată în principal dintr-o taxă anuală de licență plătită de gospodăriile care urmăresc televiziunea, completată de venituri comerciale, și are mandatul de a „acționa în interesul public”, oferind conținut „imparțial, de înaltă calitate” care informează, educă și distrează.

Citeste siDirectorul general BBC demisionează ca urmare a difuzării unui material manipulat cu Trump

The Times consideră că ”părtinirea de care a dat dovadă BBC pe  subiecte controversate nu este doar produsul unor «greșeli», ci al capturării culturale și instituționale. BBC are nevoie de o nouă conducere care să-și înăsprească directivele de imparțialitate și să clarifice faptul că nu există loc în cadrul corporației pentru personalul care încearcă să o submineze și, prin urmare, să submineze încrederea publicului în întreaga BBC.”

Tot în Marea Britanie, The Sun constată că „de la editarea înșelătoare a unui discurs al lui Trump, la lauda adusă fiului unui ministru Hamas, până la transmisiunea în direct a unui cântec antisemit, BBC a greșit mult prea des”.

”Toate acestea nu puteau veni într-un moment mai prost pentru BBC”, observă The Week.

Compania ”este pe cale să înceapă negocierile pentru reînnoirea statutului său, care expiră în 2027, iar secretarul pentru Cultură, Lisa Nandy, a refuzat deja să excludă o eliminare completă a taxei de licență începând cu 2028.

Corporația ar fi trebuit să reziste atacurilor din partea The Telegraph și a lui Donald Trump. Acum, pur și simplu arată slabă și lașă, exact când trebuie să fie robustă și curajoasă”.

Dar mai mulți factori, nu doar Trump, au contribuit la demisiile de la BBC, analizează CNN.

”Într-o atmosferă otrăvitoare din punct de vedere politic, cu dispute aproape zilnice privind relatarea războiului Israelului din Gaza; atacurile la fel de frecvente din partea rivalilor BBC; și o revizuire iminentă a modelului de licență al companiei, este ușor de înțeles de ce șefii și-au anunțat demisiile”.

Potrivit The Conversation, cei de la BBC au părut incapabili să răspundă eficient atacului din partea The Telegraph, fie apărându-și jurnaliștii, fie recunoscând că s-au făcut greșeli și că au luat măsuri corective.

De asemenea, este o reamintire pentru posturile publice de radio și televiziune  că acestea sunt ținte prioritare pentru presa și politicienii de dreapta.

Evident, trebuie să își aplice mai eficient standardele editoriale, dar trebuie, de asemenea, să-și apere angajații atunci când aceștia sunt vizați pe nedrept”.