Revista presei internaționale

Aflat în vizită la Washington, premierul ungar Viktor Orbán a obținut din partea președintelui Donald Trump o scutire de un an de la sancțiunile petroliere americane dictate împotriva Rusiei. Presa internațională comentează evenimentul și remarcă prețul mare plătit de liderul ungar pentru acest acord, de care avea mare nevoie.

CNN este de părere că ”excepția pentru Ungaria va ridica semne de întrebare cu privire la seriozitatea cu care administrația Trump aplică sancțiunile asupra exporturilor de petrol ale Rusiei.

Analiștii avertizează că dacă Trump le acordă aliaților săi o oarecare libertate, el îi va încuraja și pe alții să încerce să ocolească sancțiunile americane, erodând capacitatea acestora de a provoca probleme economice Rusiei, grăbind sfârșitul războiului din Ucraina”.

Citeste siSucces istoric sau mulți bani pentru nimic la întâlnirea Trump-Orban

The Guardian notează că ”Orbán avea nevoie de un acord din partea lui Trump pentru o scutire specială pentru Ungaria, altfel țara și-ar fi pierdut vitalitatea economică – chiar dacă țările vecine au inventat modalități de a găsi alternative la importurile de energie rusească.

Fără aceste concesii, Ungaria s-ar fi confruntat cu sancțiuni secundare din partea SUA, ceea ce ar fi dus la posibile amenzi sau la întreruperea contactului cu instituțiile financiare americane. Orbán primește un impuls economic – și, cu siguranță, un impuls preelectoral.

Cunoscând miza, Orbán, a folosit lingușiri. Când Trump a repetat calomnia sa încercată și testată, conform căreia Rusia nu ar fi invadat niciodată Ucraina dacă ar fi fost președinte, maghiarul a acceptat-o”.

După cum analizează BBC, ”dacă privim mai atent, imaginea este mai puțin clară. Partea americană a încheiat un acord comercial costisitor pentru Ungaria.

Un oficial al Casei Albe a declarat pentru BBC că scutirea este limitată la un an, deși Péter Szijjártó, ministrul de externe al Ungariei, a spus că va fi nelimitată.

Citeste siV. Orban acoperă problemele economice cu vizita la Casa Albă

Intervalul de timp este interesant. Trump vrea în mod clar să-și ajute prietenul să câștige alegerile din aprilie. Și excepția se potrivește chiar parțial cu solicitarea Comisiei Europene adresată tuturor statelor membre de a pune capăt importului de petrol, gaze și combustibil nuclear rusesc până la sfârșitul anului 2027.

Dar poate cea mai importantă parte a acordului a fost angajamentul Ungariei de a cumpăra până la 10 reactoare nucleare modulare mici din SUA, pentru o sumă cuprinsă între 10 și 20 de miliarde de dolari.

Liderul ungar nu a reușit să obțină reintroducerea sistemului de dublă impozitare dintre SUA și Ungaria, abolit în 2022, care dăunează comerțului reciproc. Și nu a primit o nouă dată pentru un posibil summit Trump-Putin la Budapesta, ca parte a eforturilor de a pune capăt războiului Rusia-Ucraina”.

Euronews observă că, la Casa Albă, prim-ministrul Orbán a anunțat că țara sa va achiziționa gaz natural lichefiat (GNL) din SUA în valoare de 600 de milioane de dolari și combustibil nuclear pentru centrala sa nucleară de la Paks.

„Când te duci la Donald Trump și îi ceri ceva, trebuie să aduci cadouri. Așa funcționează președintele american”, spune un expert citat de Euronews. „Dacă vrei ceva de la mine, trebuie să plătești. Așa vede președintele lumea. El aplică acest lucru întregii Europe, Ucrainei și chiar prietenilor săi precum Orbán.”

Revoltă, îmgrijorare dar și întrebări cu privire la vitorul industriei și marketingului. Iată cum a relatat presa internațională deschiderea, miercuri, a primului magazin fizic Shein, într-unul dintre cele mai elegante centre comerciale ale Parisului, galeriile BHV.

Le Monde descrie atmosfera de la deschiderea magazinului.

”Clienți convertiți la internet, iubitori de vouchere cadou, și Marie, „clientă BHV de treizeci și cinci de ani” care, confruntată cu această „clientelă neobișnuită”, ne sfătuiește să „fim atenți la geantă”... Toți s-au adunat, toată ziua, la Shein, „pentru a vedea” acest prim magazin parizian al gigantului comerțului electronic, care face titluri cu atât mai mult cu cât brandul este în plină frământare de la dezvăluirea faptului că păpușile cu pornografie infantilă erau de vânzare pe site-ul său”.

Time notează că ”noul magazin fizic Shein – primul său din lume – iese în evidență ca o lovitură de ciocan.

Citeste siPremieră mondială într-un context polemic: platforma chinezească Shein şi-a deschis primul magazin la Paris (Galerie FOTO)

Retailerul chinez, cunoscut pentru gama sa de haine ieftine ultra-fast-fashion și pentru criticile pe care le primește cu privire la practicile sale de muncă și de mediu, este amplasat la etajul șase al unei clădiri vechi de peste un secol din Paris, un oraș renumit pentru moda de lux și pentru o recentă inițiativă ecologică.

BHV, magazinul universal din secolul al XIX-lea care găzduiește Shein, se află și vis-à-vis de Primăria Parisului, care a lansat o campanie împotriva retailerului de fast-fashion”.

 The Spectator Australia deplânge situația.

 

”Cel mai elegant magazin universal din Paris, BHV Marais, un vast reper art deco, găzduiește acum un brand care întruchipează produsele de unică folosință. Acest lucru a stârnit demonstrații în fața magazinului și a atras critici aspre în presa franceză.

Aceasta nu este doar o altă deschidere de magazine, ci o capitulare culturală.

Este o dovadă că Parisul, cândva capitala mondială a modei, își închiriază acum sufletul algoritmilor chinezi.

Timp de mai bine de un secol, BHV a întruchipat un anumit ideal parizian de lux accesibil, măiestrie, materiale bune și gust discret.

Acum vinde poliester de unică folosință. În același timp, magazinele tradiționale de modă ale magazinului se închid unul câte unul: vechii croitori, magazinele de articole din piele, buticurile independente care odinioară defineau districtul Marais”.

 

Și dacă, în loc să urâm Shein, l-am copia la rândul nostru? Este ideea pe care o găsim în ziarul francez de afaceri Les Echos.

„Gigantul modei Shein este mai presus de toate un expert în marketing digital care știe cum să analizeze tendințele cererii într-un mod extrem de sofisticat și receptiv.

A tras concluzii industriale din acest lucru, bazându-și producția pe o armată de furnizori terți care trebuie să răspundă cu o flexibilitate extremă.

În modă, dar și în industrii mult mai grele, cum ar fi sectorul auto, companiile nu au de ales. Vor trebui să se îndrepte către o înțelegere mai detaliată a așteptărilor consumatorilor. Trebuie să scurteze ciclurile de dezvoltare și producție. Și trebuie să se doteze cu mijloacele pentru a-și personaliza și mai mult produsele și serviciile.”

Presa internațională reacționează după ce democratul Zohran Mamdani a câștigat alegerile pentru primăria New York-ului.  În discursul său de victorie, s-a adresat direct președintelui SUA, prezentându-se drept noul său rival principal. Comentatorii observă că semnificația votului depășește cu mult granițele celui mai mare oraș al Americii.

First Post observă că ”marea victorie a lui Mamdani la New York a venit în ciuda, sau, poate, parțial datorită amenințărilor lui Trump la adresa orașului. În ciuda afirmațiilor sale că nu s-a aflat pe buletinul de vot, Trump a încercat să se implice în cursă”.

The New York Post îl portretizează pe Mamdani ca fiind de-a dreptul comunist și se declară îngrijorat de „vârsta fragedă” și „lipsa de experiență” a viitorului primar, precum și de programul său de „impozite pentru bogați”, care, „conform elitei economice, ar dăuna orașului”. Ziarul amintește și „criticile sale dure și de lungă durată la adresa Israelului”, care i-au adus „acuzații de antisemitism”. (Sursa. Courrier international)

Pentru The New Yorker, „începe era Mamdani”. Acesta a cucerit inimile newyorkezilor într-un scrutin care a înregistrat o prezență record în cincizeci de ani”, cu 2,2 milioane de alegători.

„Marginalizat” mult timp de partidul său și de elitele orașului, Mamdani a întruchipat o „ruptură” cu vechile „figuri făurite pe scena politică newyorkeză a secolului trecut”, o eră „coruptă, autoritară și nostalgică pentru trecutul său industrial”

(Sursa: Courrier International)

Publicația germană Cicero își exprimă însă scepticismul:

„A încerca să învingi populismul de dreapta cu populismul de stânga este o strategie riscantă”. Dar, după cum notează autorul, „Alegerile la nivel național nu se decid în orașe precum New York, Portland sau Chicago. Acestea sunt locuri în care Trump este mai probabil să trimită Garda Națională.” (Sursa: Eurotopics).

La Stampa se teme chiar că alegerea lui Mamdani va da combustibil propagandei lui Trump:

„Echipa de comunicare a lui Trump l-ar putea folosi pe Mamdani pentru a portretiza întregul Partid Democrat drept «comunist». Mamdani este genul de figură progresistă pe care Trump o poate transforma într-o caricatură. Antifa. Comunist. Radical. Om de tot râsul. Discursurile de campanie se scriu practic de la sine.”

(Sursa: Eurotopics)

Într-un articol de opinie din The Hill citim că opiniile lui Mamdani ar putea fi dăunătoare pentru New York: 

”A ezitat cu privire la modul de gestionare a criminalității, spunând uneori că ar desființa Grupul de Intervenție Strategică al NYPD. De asemenea, a denigrat NYPD, vorbind despre „rasiști” și „agenții necinstite”, apoi a retractat și și-a cerut scuze”.

Pentru Die Zeit, rezultatul vine cu o lecție importantă:

 

„Mulți oameni care votează pentru populiștii de dreapta nu sunt ei înșiși ideologizați. Da, există un nucleu dur de fanatici albi MAGA în statele republicane din SUA, la fel cum există susținători înrăiți ai AfD în Germania și ultrași ai lui Nigel Farage în Marea Britanie. Dar nu ei au fost forța motrice din spatele victoriei lui Donald Trump în 2024.

El a câștigat pentru că a atras noi alegători frustrați în rândul muncitorilor albi, al persoanelor de culoare, al latino-americanilor, al asiaticilor și chiar al musulmanilor - pentru că oamenii s-au săturat de prețurile mari și au vrut să protesteze împotriva a ceea ce percepeau ca fiind politica de imigrare excesiv de liberală a administrației Biden. Dar acești alegători le pot întoarce spatele populiștilor de dreapta la fel de repede cum s-au întors către ei.”

 

(Sursa: Eurotopics)

După publicarea ultimului raport privind extinderea UE, jurnaliștii remarcă voința reafirmată a Comisiei Europene. Tot ei atrag însă atenția că veto-urile individuale și oboseala instituțională pot compromite acest dosar. Totuși, procesul de extindere a devenit o miză strategică, spun comentatorii.

Comisia laudă eforturile Ucrainei, Moldovei, Albaniei și Muntenegrului de a adera la blocul comunitar — dar își exprimă îngrijorarea cu privire la reformele anticorupție de la Kiev, sintetizează Politico.

”În urma protestelor internaționale, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a revenit în iulie asupra deciziei sale controversate de a-și exercita controlul politic asupra agențiilor anticorupție și a restabilit independența a două organisme de combatere a corupției”.

După cum transmite agenția germană DPA, raportul critică din nou Georgia și Turcia.

 

Georgia este descrisă drept candidată la aderare „doar cu numele”, invocând legi represive, interferențe politice în sistemul judiciar și arestări arbitrare.

Turcia este cunoscută pentru regresele constante în ceea ce privește drepturile fundamentale și standardele statului de drept.

 

Potrivit analizei Euractiv, formulările din raportul Comisiei ”semnalează că există voință politică pentru a menține Republica Moldova și Ucraina pe o cale rapidă spre aderare. Cu toate acestea, progresul ar putea fi blocat de potențiale vetouri din partea statelor membre.

Ungaria rămâne principalul obstacol în calea aderării Ucrainei, blocând orice mișcare de deschidere a unor capitole – sau clustere - de negocieri. Între timp, Franța și Germania solicită un ritm mai precaut, sugerând că ar putea dura mai mult de 10 ani pentru ca Kievul să se alăture blocului comunitar”.

Citeste siMaia Sandu la Bruxelles: Este vital ca UE să găsească o soluție la impasul în negocierile cu Moldova și Ucraina

Și Deutsche Welle vorbește despre criticile la adresa Georgiei.

”Partidul de guvernământ Visul Georgian a înghețat negocierile de aderare la UE, afirmând în același timp că Bruxelles-ul plănuiește o revoluție în Georgia - o afirmație pe care UE o neagă cu tărie.

Mai mult, săptămâna trecută, președintele parlamentului Georgiei a declarat că cele mai mari trei partide de opoziție din țară vor fi interzise pentru că reprezintă o amenințare la adresa ordinii constituționale”.

EU Observer constată că

 

”vetourile unilaterale și oboseala instituțională împiedică extinderea UE, în ciuda obiectivului pentru 2030.

Două decenii de promisiuni bine intenționate și o sală de așteptare nesfârșită pentru potențialii membri au creat un proces ușor de deturnat politic și care pune în pericol credibilitatea și obiectivele politice ale UE”.

 

Iar Euronews vorbește despre Summitul Extinderii, pe care rețeaua tv europeană l-a găzduit marți la Bruxelles

”Summitul Extinderii a scos în evidență valoarea geopolitică a aderării într-o perioadă de turbulențe globale și autoritarism paralizant”.

Articolul prezintă extinderea drept ”o decizie strategică pentru a îmbrățișa prosperitatea și stabilitatea într-o lume volatilă”.

”Ani de zile, extinderea a rămas în mare parte latentă și trecută cu vederea.

Dar când președintele rus Vladimir Putin a decis invazia la scară largă a Ucrainei, politica a adoptat brusc o nouă dimensiune. Mișcările aproape simultane ale Kievului și Chișinăului de a depune cereri de aderare i-au obligat pe lideri să-și reconsidere prejudecățile tradiționale privind aderarea. Beneficiile păreau să depășească în cele din urmă riscurile”.

 

Presa internațională reacționează după ce președintele Donald Trump a invocat, pe rețeaua sa de socializare, o intervenție armată în Nigeria. Pete Hegseth, șeful Departamentului de Război, a răspuns că instituția este pregătită de acțiune. Donald Trump afirmă că este gata să intervină militar pentru a-i apăra pe creștinii din Nigeria, victime ale persecuțiilor și crimelor din partea musulmanilor. Comentatorii atenționează că situația este mai complexă. Și tot în această ediție, câteva reacții după ce luni, Andrej Babiš, câștigător în recentele alegeri, a a anunțat un acord de coaliție cu două partide radicale și eurosceptice.

Referindu-se la situația din Nigeria, BBC transmite că ”grupurile care monitorizează violențele spun că nu există dovezi care să sugereze că creștinii sunt uciși mai mult decât musulmanii într-o țară împărțită aproximativ în mod egal între adepții celor două religii.

Amenințarea lui Trump a declanșat alarmă în toată Nigeria. Pe rețelele de socializare, mulți internauți îndeamnă guvernul să își intensifice lupta împotriva grupărilor islamiste pentru a evita o situație în care trupe străine să fie trimise în țară”.

El Mundo notează că ”Nigeria, cu 220 de milioane de locuitori, este împărțită aproape în mod egal între creștini și musulmani.

”Țara se confruntă de mult timp cu insecuritate din diverse fronturi, inclusiv din cauza grupării jihadiste Boko Haram, care încearcă să-și impună interpretarea radicală a legii islamice. Aceasta a vizat, de asemenea, și musulmani pe care îi consideră insuficient de musulmani”.

Potrivit ziarului spaniol, atacurile din Nigeria au motive variate.

”Există atacuri motivate religios, care vizează atât creștinii, cât și musulmanii, ciocniri între fermieri și păstori din cauza resurselor în scădere, rivalități comunitare, grupuri secesioniste și ciocniri etnice”.

FirstPost explică astfel situația din țara africană:

 

”în centrul Nigeriei au existat ciocniri frecvente între păstorii, în mare parte musulmani, și fermierii, în principal creștini, pentru accesul la apă și pășuni, în timp ce în nord-vestul țării, bărbați înarmați atacă în mod regulat satele, răpind locuitori pentru răscumpărare.

Experții spun că afirmațiile privind persecutarea în mod special a creștinilor au fost lansate de mult timp de extrema dreaptă dar nu au nicio valoare”

 

Trecem în Cehia, unde populistul Andrej Babiš, câștigător al recentelor alegeri și cel mai probabil, viitor prim-ministru, a semnat luni un acord de coaliție cu partidul de extremă dreaptă Libertate și Democrație Directă (SPD) și cel de dreapta Șoferii pentru Sine (Motoristé sobě).

După cum observă Politico, ”Babiš și mișcarea sa populistă de dreapta, ANO, sunt probabil cel mai puțin radical partid din viitorul guvern, care pare să reducă sprijinul pentru inițiativele UE privind migrația și clima, precum ETS2, sistemul de comercializare a certificatelor de emisii. De asemenea, va lupta împotriva încercării Bruxelles-ului de a interzice motoarele cu ardere internă”.

Reuters semnalează un punct de cotitură în ce privește ajutorul pentru Ucraina.

”Un cabinet condus de ANO, dacă va fi numit, va înlocui un guvern de centru-dreapta care s-a concentrat pe reducerea deficitelor bugetare și pe sprijinirea Ucrainei împotriva invaziei Rusiei”.

Iar US News&World Report  consideră că Babis va adopta o atitudine mai combativă față de UE. Programul de coaliție spune că Pactul Verde al UE este „nesustenabil”, iar obiectivul de a înceta vânzările de motoare pe benzină până în 2035 este „inacceptabil”.

Pentagonul a dat undă verde administrației Trump să aprobe livrarea de rachete Tomahawk către Ucraina. Presa internațională analizează posibilele consecințe asupra războiului. În acest timp, presa europeană dezvăluie că directorul CIA a efectuat o vizită surpriză la Bruxelles.

The Hill explică faptul că rachetele sunt concepute să se deplaseze la viteze mari, subsonice și la înălțimi mici, pentru a evita radarele, oferind Ucrainei o capacitate și o rază de acțiune mult mai mari pentru a viza avanposturi militare rusești și instalații energetice din interiorul țării.

Rusia a avertizat SUA să nu trimită rachetele în Ucraina, argumentând că ar reprezenta o escaladare majoră.

Newsweek citează un fost combatant al armatei britanice care s-a alăturat Forțelor Armate Ucrainene, potrivit căruia

„rachetele Tomahawk nu vor câștiga războiul în mod magic. Dar îi vor da lui Putin motive serioase la care să se gândească.”

Și Le Figaro notează că deși Tomahawk nu este o soluție magică care va schimba cursul conflictului, aceasta ar oferi, pentru prima dată, Ucrainei o capacitate de atac în adâncime. Rachetele ar putea distruge active militare cheie din Rusia și, întâmplător, ar putea ajunge la Moscova.

Directorul CIA, John Ratcliffe, a făcut o vizită discretă la Bruxelles săptămâna aceasta, dezvăluie Politico. El s-a întâlnit cu înalți oficiali ai serviciilor externe și de informații ale UE pentru a le transmite un mesaj nu tocmai subtil: Încă puteți avea încredere în noi.

Schimbările neașteptate de politică ale administrației Trump față de Ucraina - cum ar fi oprirea bruscă a schimbului de informații de pe câmpul de luptă cu Kievul - și mișcările sale de politizare a informațiilor prin numirea unor susținători loiali ai lui Trump au zdruncinat încrederea europeană în fiabilitatea Washingtonului.

Ratcliffe, un fost congresman republican din Texas, și-a construit reputația de unul dintre cei mai aprigi apărători ai lui Trump în cazul dosarului luării cu asalt a Capitoliului. El și-a folosit poziția în Comisia de Informații a Camerei Reprezentanților pentru a ataca ancheta.

Euractiv vorbește despre felul în care Putin a scufundat Lukoil.

Citeste siLukoil îşi vinde activele din străinătate, după sancţiunile impuse de SUA şi Marea Britanie

Puțini au crezut că va fi atât de rapid: Gigantul petrolier Lukoil a devenit prima victimă a noilor sancțiuni americane. Compania caută urgent cumpărători pentru activele sale străine și acest lucru ar putea costa scump.

Decizia Lukoil de a părăsi piața globală este o lovitură dată strategiei Kremlinului de finanțare a agresiunii împotriva Ucrainei cu exporturi de petrol. Lukoil este, în mod oficial, o companie privată. Aparține unuia dintre oligarhii veterani ai țării - Vagit Alekperov.

Dar în Rusia, toate companiile energetice majore sunt de facto controlate de stat. Fără îndoială, administrația Putin i-a cerut lui Alekperov să caute un cumpărător prietenos care să servească drept paravan - dar aceasta nu este o sarcină ușoară.

Acum, Lukoil și Rosneft trebuie să se confrunte cu consecințele deciziilor bizare luate de Putin. Trump nu poate ridica sau îngheța sancțiunile fără o lovitură masivă adusă credibilității sale.

Turneul asiatic al președintelui american Donald Trump a fost urmărit cu atenție în presa internațională. Întâlnirea cu omologul chinez este intens comentată. De asemenea, jurnaliștii caută să înțeleagă la ce s-a referit exact Donald Trump când a anunțat reluarea testelor nucleare de către Statele Unite.

O întrevedere cu liderul chinez care – consideră The Washington Post -  pare să fi „coborât temperatura în războiul comercial dintre cele mai mari două economii ale lumii”, judecând după declarațiile lui Donald Trump: ocupantul Casei Albe a anunțat că tarifele la importurile chinezești vor fi reduse cu zece puncte procentuale.

Potrivit The Wall Street Journal, Beijingul s-a angajat, de asemenea, să ia măsuri pentru a stopa fluxul de precursori chimici ai fentanilului, opioidul sintetic extrem de letal, distribuit Statele Unite. Precursorii chimici produși în China reprezintă o sursă de tensiune pentru Washington.

Citeste siO miză majoră a războaielor comerciale cu care amenință Trump: fentanilul

The Hill notează că, potrivit lui Trump, Beijingul a fost de acord cu o pauză de un an a noilor restricții adoptate la începutul acestei luni privind exportul de materiale din pământuri rare și minerale critice. Pauza este o victorie pentru Trump.

De partea sa, Les Echos îl vede pe Xi Jinping drept câștigător: 

A fost confruntarea diplomatică a anului. Și China pare să fi câștigat. Atât în ​​formă, cât și în fond, Beijingul a ieșit întărit după întâlnirea de joi din Coreea de Sud, prima de la revenirea miliardarului american la Casa Albă.

Donald Trump, care a dorit să folosească acest „G2”, așa cum l-a numit el, pentru a-și demonstra „prietenia” cu omul forte al Chinei, a fost întâmpinat de un Xi Jinping hotărât și neclintit.

Comentând afirmațiile președintelui Trump potrivit cărora SUA vor relua testele nucleare, CNN transmite că

 

”Washingtonul a urmărit îndeaproape modul în care atât China, cât și Rusia continuă să dezvolte și să testeze arme avansate capabile să transporte focoase nucleare.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat la începutul acestei săptămâni că țara a testat o nouă rachetă de croazieră Burevestnik cu capacitate nucleară precum și o torpilă cu propulsie nucleară, cunoscută sub numele de Poseidon. Despre aceasta, liderul rus s-a lăudat că nu are rival, potrivit presei de stat ruse”

 

Citeste siBurevestnik, ”unica” - dar cam inutila - rachetă nucleară a lui Putin

BBC amintește că ”nicio țară, cu excepția Coreei de Nord, nu a efectuat un test nuclear în acest secol - și chiar și Phenianul a anunțat un moratoriu în 2018.

Anunțul lui Trump nu a clarificat dacă se referea la testarea unei explozii nucleare sau pur și simplu la un sistem de arme capabil să transporte o armă nucleară”.

Asistăm oare la o escaladare nucleară între Statele Unite și Rusia?- se întreabă Le Figaro: 

”Trump nu detaliază ce înțelege prin „teste”. Există mai multe posibilități. În primul rând, testarea rachetelor fără focos nuclear, așa cum au făcut rușii cu racheta Burevestnik sau, eventual, cu Poseidon. Dar Statele Unite fac deja acest lucru.

A doua opțiune ar fi efectuarea unor explozii care utilizează o cantitate mică de material nuclear pentru a declanșa reacții în lanț. Statele Unite nu au mai efectuat astfel de teste din 1992. În plus, cele cinci state dotate cu arme nucleare s-au angajat să nu le efectueze.

Cea mai îngrijorătoare ipoteză, ar implica reluarea testelor nucleare subterane, precum cele efectuate în anii 1970 și 1980”.

Presa internațională a reacționat imediat la aflarea veștii că Statele Unite își vor reduce o parte din trupele desfășurate pe flancul estic al Europei. România este afectată direct de această decizie, observă comentatorii. Ei amintesc faptul că administrația Trump a invocat în mai multe rânduri că își va muta atenția principală din Europa în Pacific.

Trump a promis-o. Statele Unite își vor reduce treptat prezența militară în Europa, care a crescut semnificativ de la invazia Rusiei în Ucraina, pe 24 februarie 2022, sintetizează Le Figaro.

 BBC transmite că ”de la preluarea mandatului, în ianuarie, președintele american Donald Trump nu și-a ascuns dorința de a muta accentul angajamentului militar american de la Europa la regiunea indo-pacifică.

El a îndemnat în repetate rânduri membrii europeni ai NATO să își asume o mai mare responsabilitate pentru apărarea continentului.

Citeste siCongresul SUA se opune deciziei Pentagonului de retragere a trupelor americane din România

Însă anunțul retragerii trupelor americane din România va fi îngrijorător pentru țările est-europene, multe dintre ele considerând că au motive să se teamă de un atac rusesc în viitor.

Decizia a venit după ce drone rusești au intrat în spațiul aerian polonez, în cel mai grav incident de acest fel de la începutul războiului în februarie 2022. Câteva zile mai târziu, România a raportat că o dronă rusească i-a încălcat spațiul aerian, iar Estonia a declarat că avioanele de război rusești i-au încălcat și ele spațiul aerian”.

Colonelul în retragere al armatei americane, Richard Williams, a declarat că nu există motive tactice clare pentru retragerea elementelor unei brigăzi NATO din România, potrivit Kyiv Post.

Ziarul ucrainean reamintește, de asemenea, că președintele american Donald Trump l-a asigurat pe președintele Poloniei, Karol Nawrocki, că nivelurile trupelor americane din Polonia nu vor fi reduse, un mesaj care „într-o oarecare măsură” a liniștit Varșovia.

Citeste siSUA retrage trupe militare din România | Decizia vulnerabilizează continentul european (Analist)

Potrivit Associated Press, ”între 80.000 și100.000 de soldați americani sunt de obicei prezenți pe teritoriul european, în funcție de activități și exerciții.

Aliații NATO și-au exprimat îngrijorarea că administrația Trump ar putea reduce drastic numărul acestora și ar putea lăsa un vid de securitate, pe măsură ce țările europene se confruntă cu o Rusie din ce în ce mai agresivă.

The Irish News citează un oficial NATO care a spus că „ajustările la postura forțelor americane nu sunt neobișnuite”.

Potrivit acestuia, chiar și cu această nouă ajustare, despre care NATO a fost informată în prealabil,

„postura forțelor americane în Europa rămâne mai mare decât a fost în ultimii ani, cu mult mai multe forțe americane pe continent decât înainte de 2022”.

Oficialul a minimalizat orice îngrijorări legate de securitate, spunând că NATO își păstrează capacitatea robustă de descurajare și apărare”.

AFP a discutat cu George Scutaru, fost consilier pe probleme de securitate națională al președintelui României, care vede „un semnal prost transmis Rusiei” în ceea ce privește regiunea Mării Negre.

„Rusia ar putea considera că Marea Neagră nu este atât de importantă pentru interesele americane în Europa”, a declarat el, adăugând că Rusia ar putea fi „încurajată să exercite mai multă presiune, în special asupra României, folosind drone și incursiuni în spațiul său aerian”.

Victoria partidului președintelui argentinian Javier Milei în recentele alegeri legislative parțiale are implicații globale. Iată ce crede presa internațională care analizează consecințele victoriei.

Formațiunea lui Milei, La Libertad Avanza (LLA), a câștigat alegerile cu aproximativ 41% din voturi. Pentru mulți comentatori, victoria marchează sfârșitul ”peronismului”, politica protecționistă și anti-liberală care a marcat țara timp de decenii.

Ziarul polonez Rzeczpospolita, citat de Eurotopics, consideră că „Milei trebuie acum să implementeze reforme structurale care vor deschide calea pentru creșterea economică. Aceasta implică, în special, simplificarea sistemului fiscal bizantin, reducerea costurilor pensiilor și liberalizarea reglementărilor pieței muncii. Pe scurt: sfârșitul moștenirii peronismului, pe care țara a fost construită de-a lungul deceniilor.”

În Germania, Die Welt își exprimă aprobarea:

„Alegătorii îi recompensează pe reformatorii consecvenți care duc țara înainte rapid și vizibil. Atunci când o economie stagnează, este nevoie de un curs clar și de curaj, nu de o căutare nesfârșită a consensului și de conservarea intereselor personale. Unde este miracolul reformelor din Germania? Contrastul cu rețeta de succes a lui Milei nu ar putea fi mai evident.

Președintele țării vecine, Emmanuel Macron, a evitat reformele consecvente. Astăzi, Franța este aproape de a fi neguvernabilă. Macron reprezintă eșecul, Milei succesul. Guvernul Merz ar trebui să își corecteze cu îndrăzneală cursul și să îl apropie de cel al lui Milei.”

Pentru El Mundo, rezultatul are implicații globale:

„Nu numai că întărește legitimitatea lui Milei, care a fost subminată în ultimele luni de cazuri de corupție, dar reprezintă și o victorie geopolitică pentru Donald Trump. Președintele SUA și-a riscat capitalul politic condiționând un plan de salvare de 20 de miliarde de dolari pentru Argentina de rezultatul alegerilor. Și pariul său a funcționat.” (Sursa: Eurotopics)

Și tot în Spania, La Vanguardia notează că, pentru Donald Trump, este o victorie la fel de importantă ca și pentru președintele argentinian.

”Milei este „adolescentul” răsfățat al extremei drepte globale. Sărbătorit de piețele financiare, protejat de FMI, care îi validează politicile de austeritate, argentinianul este mai presus de toate steaua cea mai strălucitoare de pe firmamentul populismului de extremă dreaptă global. De la Giorgia Meloni la Nigel Farage, de la Viktor Orban la [spaniola] Isabel Ayuso, toți îl apreciază pe Milei și nimic nu le-ar plăcea mai mult decât să vadă proiectul său de dereglementare și austeritate reușind, astfel încât să-l poată clona”. (Sursa: Courrier International)

Analizând rezultatul alegerilor, Le Figaro afirmă ză ”peronismul trebuie să accepte revenirea la „legăturile carnale” ale Argentinei cu Unchiul Sam, așa cum era definită alinierea cu Washingtonul în timpul președintelui peronist-liberal Carlos Menem (1989-1999)”.

Potrivit experților consultați de ziarul francez,

”timp de cincizeci de ani, argentinienii au fost obligați să gândească în dolari. Dacă economisesc, o fac în dolari. Dacă au mijloace, își trimit copiii la studii în Statele Unite. În acest context, cu excepția cercurilor activiste și intelectuale, sprijinul lui Trump este văzut ca o veste bună”.

Presa europeană analizează proiectele Comisiei Europene pentru eliberarea de dependența față de China în materie de pământuri rare. Într-o conferință desfășurată la Berlin sâmbătă, președinta Ursula von der Leyen a dezvăluit planul european și a avertizat că tensiunile comerciale dintre China și SUA afectează puternic industriile europene.

„La mai puțin de patruzeci și opt de ore după ce Emmanuel Macron a denunțat, la summitul din 23 octombrie, constrângerea economică exercitată de China prin recentele sale restricții asupra exporturilor sale de pământuri rare, Ursula von der Leyen a răspuns sâmbătă”, constată Les Echos.

„Comisia elaborează un plan numit RESourceEU”, care vizează garantarea accesului industriei europene la materii prime critice pe termen scurt, mediu și lung”, rezumă la rândul său France Info. Aceste materiale sunt utilizate în numeroase sectoare, „de la industria auto la echipamente militare și mașini-unelte care sunt foarte valoroase pentru economie”.

Von der Leyen declanșează ”bazooka comercială” împotriva sufocării cu pământuri rare din China,

titrează și Euractiv. Germania a semnalat, de asemenea, că ar putea fi deschisă la măsuri mai dure, au declarat doi diplomați pentru Euractiv.

„Germania nu a susținut niciodată măsuri coercitive împotriva Chinei”, a spus unul dintre ei, menționând că cancelarul Fredrich Merz se află sub presiunea producătorilor auto.

Le Monde explică faptul că „Europa, la fel ca Statele Unite, a început o cursă contra cronometru împotriva Chinei. Panica i-a cuprins pe miniștrii de externe occidentali de la anunțul făcut de Beijing, pe 9 octombrie, privind înăsprirea controalelor la exportul de pământuri rare, ca răspuns la „Ziua Eliberării” decretată de  Donald Trump și la creșterea tarifelor americane”.

Citeste siPământurile rare nu sunt atât de rare pe cât de importante sunt pentru tehnologiile actuale

„«Raritatea» acestor resurse provine din concentrația lor scăzută și din dificultatea extragerii lor. Separarea lor de alte minereuri și purificarea lor necesită multă energie, apă și substanțe chimice poluante, în special acizi”, mai spune Le Monde.

Cu toate acestea, „China este principalul producător și exportator de pământuri rare”, subliniază Deutsche Welle. Acesta este motivul pentru care Bruxelles-ul intenționează să „stimulaze investițiile în proiecte strategice pentru a produce și prelucra materia primă disponibilă pe teritoriul european” În martie anul trecut, Comisia aprobase deja 47 de proiecte industriale pentru explorare subterană, extracție, rafinare și reciclare a metalelor.

Cotidianul elvețien Le Temps atenționează însă că „având în vedere condițiile de producție, există foarte puține șanse să vedem mine de ceriu, gadoliniu sau erbiu apărând pe continentul european, care deja cu greu reușește să exploateze câmpurile de litiu și să instaleze turbine eoliene. Dar o altă cale este posibilă pentru pământurile rare este cea a economiei circulare.