Revista presei internaționale

Presa europeană analizează efectele deciziei guvernului de la Berlin de a reintroduce temporar controale la toate frontierele terestre. Comentatorii pun aceasta pe seama avansului extremei drepte și atrag atenția asupra riscului ca și alte țări să urmeze exemplul Germaniei.

Germania riscă o reacție în lanț , avertizează Deutsche Welle.

”Teoretic, frontierele interne fără opriri și călătoriile nestingherite sunt ceea ce înseamnă spațiul Schengen al Uniunii Europene. Da, cu excepția cazului în care ești guvernul de coaliție al Germaniei, zdruncinat de două rezultate istorice ale alegerilor de land pentru extrema dreaptă și de un terorist solicitant de azil, suspectat că a înjunghiat oameni. 

Țări precum Franța sau Țările de Jos, unde partenerii de coaliție au fost aleși pe platforme anti-imigrație pot urma exemplul.

Acest lucru va crea probabil un precedent și pentru alte state membre ale UE care nu susțin prea mult migrația, cum ar fi Polonia, Ungaria și Republica Cehă. Și ele ar putea invoca un fel de amenințare la Securitate”.

Mulți observatori s-au grăbit să sublinieze că acesta este un semn despre cât de mult s-a schimbat atitudinea Germaniei față de imigrație de la criza migranților din 2015. Pe atunci, sub guvernul de centru-dreapta al cancelarului Angela Merkel, țara și-a deschis în mare parte granițele pentru sute de mii de refugiați sosiți din Siria și din alte părți”.

 

Și ziarul online german Taz se teme de efectul de contagiune.

„Anul trecut, Austria a acceptat peste 12.000 de refugiați respinși din Germania, mai mult sau mai puțin fără să se plângă. Acum, în perioada premergătoare alegerilor legislative din Austria, în urma zgomotului de la Berlin, acest lucru ar trebui să se încheie. Și atunci? Este posibil ca alte țări să urmeze exemplul. Rezultatul ar putea fi o cascadă de închideri de frontiere și intrări interzise, ​​până la frontierele externe ale UE, unde va apărea cu siguranță haos și resentimente față de partenerii UE. Acest lucru va slăbi, fără îndoială, și mai mult UE. Momentul nu putea fi mai rău.”

Business Standard notează că ”extinderea controalelor la frontieră de către Germania testează unitatea Uniunii Europene.

 Fiind cea mai mare economie a UE, Germania este un partener comercial cheie pentru vecini. Anunțul Ministerului de Interne a stârnit îngrijorări economice pentru principalul grup de lobby al transporturilor olandeze. Acesta a spus că decizia subminează principiul Schengen al comerțului liber și se teme de pagube economice majore”.

„Cu astfel de guverne, nu este nevoie ca extrema dreaptă să fie la putere”, conchide ziarul Belgian Le Soir.

”Liderii AfD s-au grăbit să-și bată joc de democrații care pun în sfârșit în aplicare politicile pe care ei spun că le-au cerut în ultimul deceniu. Cât despre Pactul UE privind migrația și azilul, acesta este departe de a fi perfect, dar reglementează totuși redistribuirea echitabilă a refugiaților între țările gazdă. Însă acesta a fost demolat imediat ce a fost convenit. Presiunea alegerilor și frica de extreme îi fac pe cei de la putere să alerge ca niște găini fără cap.” (Sursa: Eurotopics)

În timp ce ziarul austriac Die Presse amintește că  „Germania a jucat de-a lungul anilor ca un stat european model. Dar acum și-a atins limita. Atacul terorist de la Solingen marchează un punct de cotitură profund. Dacă Germania ar ignora viclean legea UE, prețul ar fi mare: atunci fiecare ar face ce vrea. Dar nici a aștepta până când extrema dreaptă va guverna întreaga Europă nu este o opțiune. Trebuie făcut ceva. Migrația neregulată copleșește societățile europene.” (Sursa: Eurotopics)

 

Presa din întreaga lume a analizat dezbaterea dintre candidații la președinția Statelor Unite, Donald Trump și Kamala Harris. Comentatorii sunt în general de acord că vicepreședinta democrată a câștigat dezbaterea. Ceea ce este încă departe de câștigarea alegerilor.

 

”Trump îi lasă centrul lui Harris”, titrează Frankfurter Allgemeine Zeitung.

”În prima lor întâlnire față în față, fostul președinte republican și vicepreședintele democrat s-au ciocnit dur pe tema economiei, avortului, imigrației și armelor. Kamala Harris a apărut ca un democrat moderat, Donald Trump ca un profet al pieirii. Contrastele sunt clare după duelul TV, dar rezultatul alegerilor, nu”.

Le Monde o vede câștigătoare pe Kamala Harris.

”Deodată, Donald Trump a părut mai în vârstă decât vârsta lui. Se strâmba. Era din ce în ce mai mic. Gesticula, rămânând fără sarcasm și oxigen. A tot revenit la obsesia lui, care îi servește drept program: imigrația ilegală. Dar rivalul său democrat l-a destabilizat pe miliardar, așa cum a făcut-o rar de când a intrat în politică în 2015”.

 

”Donald Trump, cu siguranță, nu are limite”, constată în urma dezbaterii cotidianul belgian Le Soir.

”O dezbatere electorală are întotdeauna partea ei de afirmații mai mult sau mai puțin exacte. Donald Trump a îndrăznit totul, chiar și cele mai abjecte minciuni. În special când vine vorba de imigrație sau avort, două teme foarte discutate marți seara în timpul dezbaterii ABC News”.

 

Și The Wall Street Journal crede că „Trump a lăsat-o pe Kamala Harris să scape” și „în mod clar, ea a câștigat dezbaterea, pentru că (...) a știut să-l prindă în capcană pe Trump. Ea și-a împins rivalul într-un colț, astfel încât el a petrecut cea mai mare parte a dezbaterii vorbind despre trecut, despre Joe Biden, dar nu despre cum va îmbunătăți viața americanilor în următorii patru ani”.

 

În timp ce Los Angeles Times, preluat de Courrier International, notează că, dacă sondajele au dat în mare parte victoria Kamalei Harris, Trump a fost considerat perdant după fiecare dintre dezbaterile sale televizate din ultimele două alegeri prezidențiale. Ceea ce nu l-a împiedicat să câștige în 2016 și fiind foarte aproape de a câștiga în 2020.

Potrivit ziarului, întrebarea fundamentală „este dacă americanii o vor pedepsi pe Kamala Harris pentru problematica administrației Biden. Și această întrebare rămâne”.

Mai ales că vicepreședintele a făcut prea puțin pentru a se distanța de Joe Biden, observă The New York Times. Ea „a fost evazivă, oferind o serie de non-răspunsuri la întrebări (...) iar acest lucru, dacă va continua, va otrăvi restul campaniei sale”.

Migranții „mănâncă pisici și câini”: de unde vine această teorie transmisă de Donald Trump?

Le Figaro oferă câteva explicații.

Acest zvon se bazează pe o postare pe Facebook din 6 septembrie, potrivit sitului american de verificare a faptelor Politifact. Este vorba despre orașul Springfield, din statul Ohio. De la pandemia de coronavirus, aproape 15.000 de persoane de origine haitiană s-au stabilit în acest oraș de aproximativ 58.000 de locuitori.

Postarea a fost vizualizată de peste 11 milioane de ori pe Twitter. Miliardarul Elon Musk, care îl susține pe Donald Trump în cursa sa pentru Casa Albă, a postat și el informația.

Autoritățile locale au negat însă ferm către CBS News existența oricăror plângeri legate de acest tip de eveniment, spunând că nu dispun de nicio „afirmație specifică” potrivit căreia migranții haitieni ar fi rănit animale.

Presa internațională comentează raportul prezentat luni de fostul șef al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi. Pentru ca economia UE să aibă vreo șansă de a concura cu SUA și China, are nevoie de investiții publice și private masive și de mai puțină birocrație, concluzionează raportul. Comentatorii se arată neîncrezători că recomandările vor fi puse în aplicare de membrii UE.

Comentând propunerile lui Draghi, The Economist amintește că ”în Europa, creșterea a încetinit de zeci de ani și s-a creat un decalaj mare în PIB între Uniunea Europeană și America. Gospodăriile europene au plătit prețul pentru standardele de trai pierdute. Pe persoană, venitul real disponibil a crescut aproape de două ori mai mult în America decât în ​​UE, din 2000”.

La Stampa consideră că „singura modalitate de a recâștiga controlul este să nu ne închidem în granițele naționale devenind sclavii deciziilor luate în altă parte, de la Washington la Beijing. Trebuie să construim autonomia Europei pe baza anumitor axe strategice. Factorii care au favorizat creșterea europeană, de la extinderea comerțului internațional până la stabilitatea geopolitică garantată de Pax Americana, au fost măturați. Jocul creșterii se desfășoară în altă parte.” (Sursa: Eurotopics).

Le Monde vorbește despre ”Strigătul de alarmă al lui Mario Draghi cu privire la economia europeamnă”, condamnată la „agonie lentă” dacă nu se va schimba.

Cu câteva zile mai devreme, pe 4 septembrie, în fața președinților grupurilor politice ale Parlamentului European, fostul premier italian recunoscuse chiar că are „coșmaruri” când își imaginează ce îi așteaptă pe Cei 27 dacă nu se face nimic.

Pentru Politico, ”Raportul Draghi este plin de bune intenții de a repara un continent care se pierde. Dar, în timp ce viziunea este îndrăzneață, politica este practic imposibilă.

Procesul legislativ al UE este greoi, lent și blocat de o minoritate disidentă la fiecare pas.

Nicăieri problema nu este mai acută decât atunci când vine vorba de bani.

Draghi vrea mai multe împrumuturi comune. Fiind văzute întotdeauna ca un tabu, UE le-a introdus într-un mod limitat în timpul pandemiei de Covid, pentru a ajuta la finanțarea redresării economice.

Dar o repetare pare să fie blocată de un grup de țări precum Germania și Țările de Jos”.

”Draghi diagnostichează bolile economice, dar UE îi va accepta medicamentele?” – întreabă The Irish Times.

”Raportul aterizează într-un moment în care cei doi mari ai uniunii, Franța și Germania, șchiopătează. Necazurile politice interne înseamnă că atât Emmanuel Macron, cât și Olaf Scholz nu sunt în măsură să preia ștafeta și să-și asume conducerea. Alți lideri, precum Viktor Orban, sunt hotărâți să submineze Uniunea din interior.

Raportul lui Draghi a diagnosticat boala, dar se pare că pentru moment UE nu va putea cădea de acord asupra modului exact în care ar trebui să-și ia medicamentul”.

 

Ce urmează?

Recomandările lui Draghi au „căpătat o atenție semnificativă”,  transmite Euronews, și ar trebui să ofere un cadru valoros pentru nou-realeasa președint[ a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dar impactul lor pe termen lung este neclar”.

După cum observă The Week, finanțarea cheltuielilor tot mai mari ale UE, consolidarea piețelor de capital și eliminarea vetourilor naționale – sunt cereri de lungă durată de la Bruxelles, cărora membrii UE li s-au opus în mod repetat.

 

Drone rusești deasupra a doi membri NATO, Letonia și România. Atacuri cibernetice rusești în Europa și Statele Unite. Dar și o propunere de începere a discuțiilor de pace venită de la Berlin – iată principalele teme legate de războiul dintre Rusia și Ucraina. Comentatorii remarcă însă și presiunea la care este supus cancelarul Scholz, pe fondul ascensiunii extremismului.

Letonia și România – ambele state membre ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) – au raportat în weekend că dronele rusești le-au invadat spațiul aerian, notează Newsweek.

De când președintele rus Vladimir Putin a lansat o invazie pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022, au existat temeri că războiul s-ar putea extinde.

Cu toate acestea, Putin a precizat că nu intenționează să atace aceste regiuni.

The Independent informează că  România a ridicat avioane de luptă F-16 pentru a monitoriza dronele, în timp ce Letonia a distribuit fotografii cu o dronă prăbușită în regiunea sa de est.

Aceasta vine în momentul în care Moscova s-a apropiat de Pokrovsk, un oraș strategic cheie din estul Ucrainei, care a cunoscut lupte intense în ultimele săptămâni.

 

În acest timp, Germania acuză Rusia de inițierea unui amplu atac cibernetic în țările NATO.

După cum notează Le Figaro, într-un mesaj publicat luni pe contul său X, serviciul german de informații acuză un grup rusesc că „ar fi atacat rețele din țările membre NATO din Europa și America de Nord, precum și din țările din America Latină și Asia Centrală. De la începutul anului 2022, „intenția principală pare să fie aceea de a spiona și a perturba ajutorul Ucraina”, a continuat declarația. Alerta a fost dată împreună cu mai multe autorități americane precum NASA și FBI, precum și alte agenții din țările NATO.

 

The Moskow Times amintește că săptămâna trecută, Statele Unite au acuzat cinci membri ai unei unități din serviciul rusesc de spionaj GRU și un civil pentru acțiunea cibernetică împotriva Ucrainei cunoscută sub numele de WhisperGate, care a vizat zeci de sisteme informatice guvernamentale ucrainene.

FBI-ul a spus că malware-ul WhisperGate are scopul de a paraliza guvernul Ucrainei și infrastructura critică prin țintirea sistemelor financiare, agricole, a serviciilor de urgență, asistenței medicale și școlilor.

 

Un alt subiect comentat în presa internațională, cu privire la războiul este comentariul cancelarului german Olaf Scholz potrivit căruia „acum este timpul” pentru discuții între Ucraina și Rusia.

Olaf Scholz a făcut aceste declarații la postul ZDF spunând că a venit momentul potrivit „să discutăm despre cum putem ieși din această situație de război și să mergem spre pace”

După cum remarcă US News &World Report,  Scholz este sub presiune la el acasă, după ce toate cele trei partide din coaliția sa de centru-stânga au suferit pierderi dureroase în două alegeri de land, în timp ce grupurile care doresc relații mai bune cu Moscova au câștigat mai multe voturi.

 

Zelenski a declarat în iulie că își propune să aibă un plan pregătit în noiembrie pentru a permite Kievului să organizeze un al doilea summit internațional de pace, la care ar trebui să participe reprezentanți ai Rusiei.

 

Și The Telegraph observă că Scholz a făcut aceste comentarii  după ce un nou sondaj realizat de ARD DeutschlandTrend l-a clasat drept cel mai nepopular cancelar timp de aproape 30 de ani.

Printre motivele pentru care alegătorii l-au părăsit pe dScholz pentru extrema dreaptă se numără percepția că el este slab în ceea ce privește migrația și susține prea mult Ucraina.

Germania este al doilea cel mai mare furnizor de ajutoare al Ucrainei după Statele Unite.

Scholz a spus că Rusia ar trebui să participe la următorul summit internațional de pace privind încheierea războiului, după ce Moscova a fost exclusă din primul.

 

Presa internațională a relatat pe larg despre articolul comun și conferința șefilor MI6 și CIA, Sir Richard Moore și William Burns. Cei doi au publicat un editorial în cotidianul Financial Times, apoi au apărut sâmbătă la o dezbatere organizată de același ziar.

Ordinea mondială internațională este „sub amenințare într-un mod pe care nu l-am văzut de la Războiul Rece”, au avertizat cei doi șefi de servicii secrete.

După cum notează Financial Times, ”a fost pentru prima dată din istoria parteneriatului de 77 de ani al agențiilor când cei doi șefi au apărut împreună la un eveniment public. De asemenea, reprezintă cea mai recentă mișcare a agențiilor de spionaj americane și britanice de a ieși din umbră pentru a avertiza țările pe care le servesc despre pericolele tot mai mari cu care se confruntă lumea.

Șefii agențiilor de spionaj au vorbit despre ceea ce au numit o gamă fără precedent de amenințări la adresa ordinii internaționale, de la războiul lui Putin din Ucraina și campania Rusiei de operațiuni de sabotaj în Europa până la ascensiunea Chinei și schimbările tehnologice rapide”.

 

Politico relatează că șefii agențiilor de spionaj au mai spus că au văzut războiul din Ucraina venind „și au putut să avertizeze comunitatea internațională”, parțial prin desecretizarea unor documente, pentru a ajuta Kievul.

„Menținerea cursului [în Ucraina] este mai vitală ca niciodată”, au spus aceștia, adăugând că agențiile lor vor continua să ajute serviciile de informații ucrainene.

„Nimeni dintre noi nu ar trebui să ia cu ușurință riscurile escaladării”, - iată remarca lui William Burns, preluată de BBC.

El a descris un moment de la sfârșitul anului 2022 în care a existat, a spus el, un „risc real” al potențialei utilizări a armelor nucleare tactice de către Rusia, ca răspuns la eșecurile de pe câmpul de luptă.

Domnul Burns a transmis oficialilor ruși mesaje în care avertiza asupra consecințelor folosirii lor.

„Totuși, nu m-am gândit niciodată – și aceasta este opinia agenției mele – că ar trebui să fim intimidați în mod inutil de asta”, a continuat directorul CIA.

„Putin este un bătăuș. Va continua să se zburlească din când în când.”

Întrebat despre o aparentă disponibilitate sporită a serviciilor de informații ruse de a efectua operațiuni ascunse, cum ar fi acte de sabotaj și incendie în Europa, Sir Richard Moore a spus că folosirea criminalilor pentru a comite atacuri sugerează un anumit grad de disperare.

 

CNN transmite că atât Burns, cât și Moore au subliniat importanța parteneriatului dintre SUA și Marea Britanie, în special în fața agresiunii ruse. Burns a citat perioada premergătoare războiului din Ucraina, lansat de președintele rus Vladimir Putin în februarie 2022, drept unul dintre cele mai bune exemple.

 

Potrivit L'Express, o altă sursă de îngrijorare legată de acest conflict este posibilitatea ca Iranul să furnizeze Rusiei rachete balistice, deși CIA nu a confirmat acest scenariu.

Aceasta ar fi o „escaladare dramatică” a relațiilor dintre cele două țări, potrivit lui Burns, Teheranul furnizând până acum doar drone cu performanțe slabe pentru a fi folosite în Ucraina.

 

Despre războiul din Gaza, directorul CIA a spus că Statele Unite lucrează foarte mult la noi propuneri de încetare a focului. Un nou plan, întocmit cu ajutorul mediatorilor din Qatar și Egipt, ar urma să vadă lumina zilei, speră el, „în zilele următoare”.

Cu toate acestea, nu este sigur, adaugă Burns, că Benjamin Netanyahu, premierul israelian și liderul Hamas, Yahya Sinwar, sunt gata să încheie un acord.

 

După cum știm, FBI și Departamentul de Stat au acuzat Rusia că încearcă să influențeze alegerile prezidențiale din SUA din 2024 prin intermediul mass-mediei controlate de Kremlin și al platformelor online de propagandă. Există însă și o dimensiune europeană a subiectului. Documentele dovedesc existența unei ample operațiuni de manipulare și război psihologic la adresa Europei.

”Circa 2800 de politicieni, oameni de afaceri, jurnaliști și influenceri din 81 de țări, inclusiv Italia: iată în ce constă operațiunea Rusiei de a manipula Europa”, scrie La Stampa. Există, de asemenea, o listă cu 1900 de „anti-influenceri” cu care Moscova se luptă, continuă ziarul italian, care a citit toate documentele din ancheta FBI și rechizitoriul Departamentului de Justiție.

”Totul se învârte - așa cum se știe deja parțial, dar nu cu această bogăție de detalii - în jurul „Agenției de Design Social”, un proiect de inginerie pro-Rusia, anti-Ucraina, anti-occidentală, care acționează sub ordinele directe ale șefului adjunct al personalului președintelui rus Vladimir Putin, Serghei Kiriyenko.

Potrivit FBI, campania se referă la crearea de site-uri web false care imită instituţiile media legitime. Numită Doppelganger, aceasta plasează conținut care promovează narațiuni specifice pentru a promova obiectivele guvernului rus.

Doppelganger a creat domenii sofisticate care imită site-urile web ale instituțiilor media legitime precum Fox News, The Washington Post și, de asemenea, publicațiile italiene La Stampa și La Repubblica”.

Politico observă că dosarul FBI dezvăluie războiul psihologic secret al lui Putin în Europa:

”Războinicii informaționali ruși au identificat Germania ca fiind o țintă deosebit de ușoară.

Scopul campaniei Kremlinului în Europa a fost să semene diviziune, să discrediteze America și să submineze sprijinul pentru Ucraina, potrivit unei serii de documente rusești, memorii și procese-verbale de la întâlnirile cabinetului de război psihologic.

Documentele arată că scopul campaniei este „să evoce în audiență reacții raționale (cum ar fi: „de ce trebuie NOI să ajutăm Ucraina?”) dar și emoționale (cum  că „americanii sunt atât de ticăloși!”).”

Citeste siProcurorul general al SUA anunță sancțiuni concrete pentru propagandiștii Kremlinului

Potrivit publicației grecești Protothema, ”un alt document al Agenției de Design Social descrie o operațiune numită „Activarea conflictelor internaționale” care vizează în mod specific Franța și Germania.

Scopul operațiunii este de a „escalada tensiunile interne pentru a promova interesele Federației Ruse”, precum și de a „influența conflictele din viața reală și de a crea în mod artificial situații de conflict” prin articole false, operațiuni de influențare, postări și comentarii direcționate pe rețelele sociale”.

Daily Express vorbește despre ”cum incearcă spionii lui Vladimir Putin sa-i manipuleze pe britanici impotriva Ucrainei.

Kremlinul vizează politicieni, lideri de afaceri, jurnaliști și influenceri ai rețelelor sociale pentru a-i păcăli astfel încât să pună la îndoială sprijinul pentru Kiev.

Esențială pentru a face acest lucru, cred anchetatorii, este discreditarea Marii Britanii din cauza sprijinului militar, economic și politic al Londrei pentru Ucraina și a poziției sale diplomatice. SUA sunt, de asemenea, o țintă cheie.

FBI a citat o notă internă a Rusiei care spunea: „În primul rând, trebuie să discredităm SUA, Marea Britanie și NATO și, în al doilea rând, să-i convingem pe germani să se opună politicii ineficiente a sancțiunilor”.

După alegerile din Turingia, partidul de centru-dreapta CDU a deschis calea pentru discuții de coaliție cu alianța populistă de stânga condusă de Sahra Wagenknecht și cu social-democrații. O alianță cu formațiunea populistă de stânga se arată dificilă, dar creștin-democrații vor să mențină cordonul sanitar în jurul formațiunii populiste de dreapta, AfD, observă comentatorii.

Euractiv notează că ”această combinație neobișnuită este un rezultat al cordonului sanitar, care a lăsat partidelor de centru puține opțiuni de a forma un guvern. Aceasta, odată ce liberalii din FDP au fost scoși din adunarea regională, iar SPD și Verzii au avut performanțe slabe. Și iată cum Sahra Wagenknecht, BSW, s-a văzut catapultată într-un rol de regizor.

Cu toate acestea, o coaliție formată din CDU, SPD și BSW ar mai avea nevoie de încă un loc pentru majoritate. CDU are însă puține alte opțiuni, deoarece continuă să respingă discuțiile cu AfD și stânga radicală, Die Linke”.

”Parteneriatul cu partidul de extrema stânga pro-Putin din Germania ar putea ține AfD afară”, titrează The Thelegraph.

”Creștin-democrații exclud coaliția cu partidul de extremă dreaptă, dar acum au nevoie de partidul populist BSW pentru a construi o majoritate”.

Ziarul francez Libération notează că ”fosta stalinistă” este ultima soluție a conservatorilor CDU pentru a forma un guvern fără AfD:

”Ea va juca un rol major în săptămânile următoare. Sahra Wagenknecht, fosta stalinistă a Partidului unic est-german, va fi regizorul în Turingia și Saxonia, două regiuni în care extrema dreaptă a depășit 30%, dar cu care nimeni nu vrea să se alieze.

Un produs media pur

Noua muză a extremei stângi germane, care a creat la începutul anului partidul ce îi poartă numele, nu are încă structuri reale de partid. Succesul său a fost construit în principal pe notorietatea sa: „Este un produs media pur”, rezumă Hans Vorländer, politolog la Universitatea din Dresda”.

Agenția germană DPA comentează că ”o posibilă coaliție a CDU cu parvenitul populist BSW pare necesară, dar ar fi și dificilă.

Fondatorul și omonimul BSW, Sahra Wagenknecht, a cerut semne clare de opoziție față de ajutorul militar al Germaniei pentru Ucraina și opoziție față de staționarea rachetelor americane în Germania ca o condiție pentru discuțiile de coaliție.

Răspunsul a fost că politica mondială nu se decide în Turingia”.

Citeste siPerspectivele sumbre pentru alianțe guvernamentale în Turingia și Saxonia

În orice caz, includerea AfD într-un guvern de land ar fi o greșeală periculoasă, avertizează și cotidianul austriac Kurier:

„O interdicție a partidelor extremiste? Atâta timp cât respectă constituția, acest lucru este la fel de imposibil ca și interzicerea sentimentelor sau temerilor alegătorilor lor. Dar a le permite să co-guverneze ar fi o greșeală fatală: revendicările lor absurde, extreme, xenofobe ar deveni parte a programului guvernamental. Iar guvernul din micul stat Turingia nu ar trebui să înceapă încă un capitol din istoria întunecată a Germaniei.” (Sursa: Eurotopics)

Iar pentru El País „ rezultatele acestor alegeri reprezintă un avertisment serios pentru coaliția guvernamentală centrală a social-democraților, verzilor și liberalilor, care pierde teren în ambele state. Acest lucru plasează CDU în cea mai bună poziție de plecare pentru alegerile federale peste un an, care vor constitui un test fără precedent - atât în ​​Germania, cât și în Europa.” (Sursa. Eurotopics)

Ce se poate întâmpla în războiul dintre Israel și Hamas? Presa internațională analizează situația după ce, luni seara, premierul Benjamin Netanyahu a pus noi condiții pentru un eventual armistițiu însoțit de eliberarea ostaticilor capturați la 7 octombrie. Găsirea celor șase ostatici morți, în tunelurile din Gaza, în cursul zilei de duminică, a generat proteste ample în Israel, dar guvernul se menține intransigent.

The New York Times rezumă astfel situația:

”Netanyahu este ferm în privința condițiilor de încetare a focului pe fondul indignării tot mai mari în Israel.

În prima sa conferință de presă de când au fost recuperate cadavrele a șase ostatici uciși, prim-ministrul a refuzat să dea înapoi de la condițiile sale pentru orice armistițiu în Gaza. El a respins astfel cererile aliaților și ale protestatarilor israelieni pentru o încetare imediată a focului în Gaza în schimbul eliberării ostaticilor

Netanyahu le-a spus reporterilor luni seară că, pentru a-și asigura securitatea, Israelul trebuie să își afirme controlul asupra părții din Gaza a graniței cu Egiptul, cunoscută sub numele de Coridorul Philadelphi, numind-o linia de salvare a Hamas”.

Un înalt oficial al administrației, vorbind sub condiția anonimatului, a declarat pentru The Washington Post, preluat de Courrier International, că președintele SUA Joe Biden și vicepreședinta Kamala Harris s-au întâlnit, imediat după conferința de presă, cu negociatorii americani care lucrează la eliberarea captivilor pentru o „discuție de ultimă instanță legată de propunerea pe care Statele Unite, Qatar și Egipt intenționează să o prezinte Israelului și Hamas, poate chiar săptămâna aceasta”.

Le Monde notează în editorialul său că ”poziția intransigentă a lui Benyamin Netanyahu în strategia sa împotriva Hamas, face ca negocierile pentru încheierea luptei să fie iluzorii în viitorul imediat. Închiderea ușii negocierilor înseamnă totuși expunerea ostaticilor israelieni la cele mai mari pericole.

La aproape unsprezece luni de la masacrele civililor israelieni săvârșite de către Hamas, eradicarea mișcării teroriste rămâne prioritatea. Nu eliberarea a zeci de ostatici capturați pe 7 octombrie 2023 și încă deținuți în Fâșia Gaza”.

Citeste siNici o bombă nucleară peste ostatici nu-l va clinti pe Netanyahu din scaun (Analist)

Vorbind despre manifestațiile de protest din Israel, ziarul german Die Welt constată că „Netanyahu refuză să prezinte un scenariu de ieșire pentru război - de teamă să nu-și piardă partenerii radicali de coaliție. Israelienii au o gamă largă de opinii cu privire la viitorul Gaza. Dar tot mai mulți dintre ei resping un război permanent fără scop. De aceea, potrivit sondajelor, Netanyahu și-ar pierde în mod clar majoritatea dacă ar avea loc alegeri astăzi. (...) Dar populația israeliană întărită de lupte știe deja: un război fără un scop realist nu poate fi câștigat.” (Sursa: Eurotopics)

Iar ziarul spaniol El Mundo vede cum „demonstrațiile în masă, urmate de o grevă generală, au scos la iveală rupturi profunde în societatea israeliană, împărțită între cei care cer negocieri cu Hamas și cei care doresc să îngenuncheze gruparea teroristă. (...) Printre cei mai duri se numără partenerii radicali de coaliție ai lui Netanyahu, care îi acuză pe manifestanți că „îi îndeplinesc visul liderului Hamas, Yahya Sinwar”. (...) Timpul pentru a salva ostaticii din Fâșia Gaza se scurge.

Trebuie depășite certurile politice, căutată reconcilierea internă și găsită o cale diplomatică de ieșire”, mai scrie ziarul spaniol.

Cum se poate interpreta votul masiv obținut de formațiunea de extremă dreapta Alternativa pentru Germania, în alegerile de duminică din landurile Turingia și Saxonia? Economia și demografia nu pot explica pe de-a întregul această tendință, spun comentatorii.

”Cutremurul politic era așteptat de luni de zile – și chiar s-a întâmplat!” – rezumă ziarul belgian Le Soir. ”Victoria copleșitoare a partidului pro-Putin și anti-migranți de la alegerile regionale din Turingia și Saxonia este o sancțiune împotriva celor trei partide ale coaliției federale, care nu mai au nicio greutate politică în Regiunile de Est”.

La Repubblica  vede un un cutremur care va schimba istoria.

”Pentru prima dată de la sfârșitul războiului, un partid de extremă dreaptă a câștigat alegerile de land în Germania. La 90 de ani de la preluarea puterii de către Hitler. Și anume în Turingia, un land renumit pentru că a ales naziștii în parlament, pentru prima dată, în 1924. Exact cu un secol în urmă.” (Sursa: Eurotopics)

Și totuși, succesul AfD nu trebuie exagerat, crede The Times:

„Da, Turingia a fost locul unde naziștii au primit prima validare electorală la nivel regional. Da, dacă AfD câștigă o minoritate de blocaj de o treime din locurile din parlamentul statului, va fi în măsură să provoace necazuri. Cu toate acestea, va rămâne blocat în afara guvernului (...). Provocarea pentru partidele principale este să nu se mai sprijine pe analogiile naziste obosite și să trateze acest avertisment cu seriozitatea pe care o merită.” (Sursa: Eurotopics)

Potrivit publicației poloneze Rzeczpospolita, „Germania de Est își arată nemulțumirea față de politicile federale referitoare la războiul din Ucraina și la imigrație. Pentru că nu problemele regionale, ci politica internațională au fost principalul obiectiv al campaniei din Turingia și Saxonia. ... Așa că, deși cordonul sanitar din jurul AfD va rezista probabil de această dată, deja slăbește periculos. Estul nemulțumit nu și-a spus încă ultimul cuvânt.” (Sursa. Eurotopics)

Citeste siOriginea victoriei AfD în Germania de est: nazism, comunism, tăcere, minciună, ură

Iar The Guardian este de părere că succesul extremei drepte arată că estul și vestul Germaniei se depărtează tot mai mult. Și nu este vorba despre economie:

”Ascensiunea AfD ar putea fi explicată ca un vot de protest împotriva disparităților continue în ceea ce privește veniturile, ocuparea forței de muncă și standardele de viață.

Dar economia și demografia nu pot explica pe de-a întregul rezultatul voturilor de duminică. Populația din est este mai bătrână decât cea din vest, dar nu mai „sângerează” din punct de vedere demografic, așa cum a fost în ultimii ani ai Republicii Democrate Germane și în cele două decenii care au urmat. De fapt, în fiecare an din 2017, mai mulți oameni au migrat din vest spre est.

În ultimii doi ani, economiile statelor din est au crescut mai rapid decât cele din vest, întrucât jucători globali precum Tesla și Intel au înființat fabrici în ținuturile estice. Nivelurile de imigrație din statele din est care au mers la vot duminică seara sunt printre cele mai scăzute din întreaga Germanie.

Sociologul Steffen Mau, născut în est, a inventat termenul de osificare pentru această tendință. Germania de Est votează diferit de Vest tocmai pentru că l-a ajuns din urmă și își revendică acum dreptul de a-și afirma propria identitate distinctă”.

Presa internațională comentează situația din Israel după ce forțele sale armate au recuperat cadavrele a șase ostatici deținute de Hamas în Fâșia Gaza. Acestea au fost localizate sâmbătă într-un tunel subteran din zona Rafah din sudul Gazei.

Le Monde informează că ministrul israelian al Apărării Yoav Gallant a spus că ostaticii au fost „uciși cu sânge rece de Hamas” chiar înainte ca militarii să ajungă la ei.

Puțin mai târziu, Ministerul israelian al Sănătății a anunțat că autopsia efectuată duminică dimineață asupra cadavrelor ostaticilor găsiți în Gaza a scos la iveală faptul că ei au fost uciși „prin mai multe împușcături directe (...) între zilele de joi și vineri.

„Cei care ucid ostatici nu vor un acord”, a spus Benjamin Netanyahu, într-un mesaj înregistrat difuzat duminică, citat de cotidianul israelian Haaretz.

Time notează că ”Hamas s-a oferit să elibereze ostaticii în schimbul încheierii războiului, retragerii forțelor israeliene și eliberării unui număr mare de prizonieri palestinieni, inclusiv militanți de rang înalt.

Netanyahu a promis că va continua războiul până când Hamas va fi distrus și spune că este nevoie de presiune militară pentru a aduce acasă ostaticii.

Criticii l-au acuzat pe Netanyahu că a întrerupt discuțiile de încetare a focului și că își pune interesele personale mai presus de cele ale ostaticilor. Sfârșitul războiului va duce probabil la o investigație a eșecurilor guvernului său în atacurile din 7 octombrie, prăbușirea guvernului său și alegeri anticipate”.

Potrivit Politico, un grup care reprezintă familiile celor ținuți ostatici în Gaza, Forumul Familiilor de Ostatici, a cerut ca Netanyahu „să se adreseze națiunii și să-și asume responsabilitatea pentru abandonarea ostaticilor”. Grupul a spus că toți cei șase captivi au fost „uciși în ultimele zile, după ce au supraviețuit aproape 11 luni în condiții de abuz, tortură și foamete în captivitatea Hamas”.

Citeste siTrupurile a şase ostatici israelieni, găsite într-un tunel din Fâşia Gaza

Între timp, o campanie de vaccinare a copiilor din Gaza împotriva poliomielitei și de prevenire a răspândirii virusului a început pe fondul unor pauze limitate în lupte convenite de Israel și Organizația Mondială a Sănătății.

Și CNN observă că evoluțiile au stârnit proteste în Israel, cu mânia publică îndreptată către premierul israelian Benjamin Netanyahu și cabinetul său pentru că nu au reușit să obțină un acord privitor la ostatici. Cel mai mare sindicat din Israel a cerut, de asemenea, o grevă la nivel național începând de luni.

Trei dintre cei șase ale căror cadavre au fost recuperate erau de așteptat să fie eliberați în prima fază a unui eventual acord de încetare a focului, au declarat doi oficiali israelieni pentru CNN.

Hersh Goldberg-Polin, Eden Yerushalmi și Carmel Gat erau programați să fie eliberați ca parte a unei „categorii umanitare”, pe baza unui cadru convenit de Israel și Hamas la începutul lunii iulie, au spus oficialii.

„Este mult prea târziu pentru cei șase care au fost uciși, dar este timpul să ajungem la un acord”, a spus unul dintre oficiali.

Iar BBC transmite că ”unul dintre cei mai proeminenți politicieni ai opoziției din Israel, Yair Lapid, s-a alăturat apelurilor la o grevă generală pentru a exercita o presiune reînnoită asupra guvernului pentru a ajunge la un acord.

El a acuzat guvernul Natanyahu, pe care l-a numit „cabinetul morții”, că a decis să nu salveze ostaticii pentru a evita conflictul cu aliații săi de extremă dreapta din guvern”.