Revista presei internaționale

Consiliul NATO-Ucraina s-a reunit miercuri, în urma masivelor atacuri aeriene rusești asupra unor zone extinse ale Ucrainei. Statele NATO au promis un sprijin mai mare pentru Kiev, dar nu au reușit să cadă de acord cu privire la ridicarea restricțiilor încă în vigoare privind utilizarea armelor occidentale împotriva Rusiei. Forțele Moscovei avansează în continuare în regiunea Donețk, ceea ce îi îngrijorează pe comentatori.

Țintele din Rusia nu trebuie să fie tabu, crede ziarul Die Welt:

„A sosit momentul ca partenerii Kievului să autorizeze lovirea țintelor militare din Rusia cu arme occidentale cu rază lungă de acțiune. Aerodromurile unde staționează avioanele de luptă rusești, de exemplu. Sau locurile unde sunt depozitate rachete. Până acum, armata ucraineană a atacat ținte mai adânc în Rusia doar cu drone de producție proprie”.

Rusia încearcă să distrugă spiritul de luptă al ucrainenilor, observă cronicarul postului de radio France Inter:

„Ucraina și-a îmbunătățit, fără îndoială, poziția față de începutul anului, când armata sa pur și simplu nu mai avea muniție. Dar cursa pe diferitele câmpuri de luptă nu a fost câștigată încă (...). Moralul populației civile, lovită cu rachete și drone, face, fără îndoială, parte din ecuație: Vladimir Putin îi supune pe ucraineni la un chin nesfârșit, pentru a-i face să cedeze.”

Citeste siRusia nu are cu ce să-și păzească în întregime cei 61.000 km de graniță

”Rusia avansează în estul Ucrainei în timp ce ofensiva din Kursk încetinește”, titrează la rândul său The New York Times:

”Ucrainenii trebuie să apere un front critic în estul țării, inclusiv orașul Pokrovsk, încercând în același timp să avanseze în vestul Rusiei.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat săptămâna aceasta că Ucraina lucrează la întărirea forțelor sale în est cu mai mulți oameni și armament pentru a rezista avansului rus”.

Pokrovsk, un obiectiv crucial

BBC informează că ”orașul Pokrovsk joacă un rol crucial, fiind un centru logistic folosit de forțele ucrainene în regiunea de est a Donbasului. Acesta găzduiește o gară cheie și este situat la intersecția mai multor drumuri importante.

Forțele ruse au încercat de luni de zile să captureze orașul, dar înaintarea lor s-a accelerat în ultimele săptămâni, iar acum au ajuns la aproximativ 10 km dinspre sud-est.

Pierderea Pokrovsk în fața forțelor ruse ar însemna că sarcinile militare vitale ale Ucrainei ar deveni mult mai complicate.

De asemenea, ar crește riscul pentru alte orașe importante din punct de vedere strategic, cum ar fi Chasiv Yar, care se află pe înălțimi, oferind control asupra unei zone mai extinse”.

În acest context, fostul premier și ministru de externe suedez Carl Bildt atenționează că ”Europa trebuie să fie mai bine pregătită pentru a se apăra”.

Într-un interviu acordat Euronews, Carl Bildt, care acum este co-președinte al think-thank-ului Consiliul European de Relații Externe, spune că  ”Europa ar trebui să fie gata să suporte o povară financiară semnificativă pentru războiul din Ucraina și să se pregătească pentru tensiuni cu SUA din cauza relațiilor cu China dacă Donald Trump câștigă cursa pentru Casa Albă în noiembrie.

Trump „este imprevizibil până la extrem și în mod clar vor exista tensiuni considerabile peste Atlantic” dacă va câștiga alegerile prezidențiale, a spus Bildt.

Pauza olimpică s-a terminat de aproape trei săptămâni, dar Franța nu are încă un prim-ministru nominalizat de către președinte. Presa din afara Franței analizează situația și se întreabă cum poate ieși din impas Emmanuel Macron.

”Emmanuel Macron se confruntă cu o criză din ce în ce mai adâncă din cauza blocajului politic cu care se confruntă Franța”, scrie The Independent. Ziarul vorbește despre ”apeluri la proteste după ce președintele a refuzat să numească un prim-ministru din coaliția de stânga, deși aceasta a câștigat cele mai multe locuri la alegerile anticipate de luna trecută”.

Corriere della Sera vede o situație complet blocată:

„Scopul evident al șefului statului, care în sistemul francez nu este un arbitru, ci un jucător, este de a împărți stânga și de a exclude Franța Nesupusă din această nouă rundă de consultări. Dar aliații nu mușcă momeala...Dacă înainte părea un impas, acum arată ca o mlaștină și nu este clar cum intenționează Macron s-o scoată la capăt. Între timp, oamenii sunt din ce în ce mai resemnați cu ideea unui guvern provizoriu până când vor avea loc noi alegeri.” (Sursa: Eurotopics)

Euractiv notează că tensiunile în cadrul alianței de stânga sunt deja mari cu privire la calea de urmat.

”Ar putea astfel de tensiuni să marcheze începutul imploziei  acestei grupării? O reuniune a liderilor de vârf de marți a reafirmat că aceștia vor rămâne pe linie și nu vor intra în discuții decât în condițiile alianței NFP”.

”Migrenă instituțională”

Reuters comentează la rândul său că ”în fața unui parlament fără majoritate, în care fiecare dintre cele trei grupări aproape egale - stânga, blocul de centrist al lui Macron și extrema dreaptă - a exclus formarea unei coaliții, președintele părea că a revenit omul numărul unu.

Macron, un centrist pro-business, crede că echilibrul de putere se află mai mult în centru sau la centru dreapta. Însă orice astfel de alianță ar necesita, de asemenea, trecerea unui grup din stânga, ceea ce liderii din această parte au exclus în mod repetat”.

Citeste siNominalizarea unui premier: ''Este acceptabil pentru francezi să vadă că președintele trage de timp?'' (profesor de drept)

Președintele își înțelege greșit rolul, crede ziarul german Tagesspiegel:

”Macron ar prefera probabil un tehnocrat care nu are niciun partid în spatele lui și care nu are niciun interes în politica alternativă. El uită că nu președintele trebuie să-și asigure o majoritate în parlament, ci premierul. Franța are acum o adevărată migrenă instituțională.” (Sursa: Eurotopics)

În timp ce Financial Times constată că în Franța „nu există tradiție în a construi coaliții sau de a întocmi contracte programatice, ca în multe alte țări europene. În timpul verii, niciunul dintre principalele partide nu a încercat în mod serios să găsească un teren comun cu ceilalți în ceea ce privește politica. Stânga a presupus în mod greșit că a câștigat alegerile și are dreptul de a deține puterea împotriva majorității. Centrul-dreapta a emis o listă de solicitări politice de neatins. Centriștii lui Macron au fost cei mai deschiși – atâta timp cât realizările lor sunt lăsate în pace.” (Sursa: Eurotopics).

De la începutul acestei săptămâni, Rusia a vizat Ucraina cu un val de lovituri mortale, într-unul unul dintre cele mai mari atacuri aeriene din cursul războiului. Care vor fi consecințele? Unii comentatori văd aici un răspuns la ofensiva ucraineană din regiunea Kursk. Pentru alții, părțile caută să-și câștige poziții de forță în eventualitatea unor negocieri.

Potrivit BBC, ”ultimele atacuri sunt văzute ca o încercare a Moscovei de a-și reafirma controlul asupra conflictului după câștigurile recente de teritoriu de către Ucraina în regiunea Kursk.

Rusia a vizat infrastructura energetică a Ucrainei încă de la începutul invaziei sale pe scară largă, care a început în februarie 2022.

În ultimele luni și-a reînnoit campania de atacuri asupra rețelei electrice, provocând întreruperi frecvente în toată țara.

Luni, Zelenski le-a cerut aliaților occidentali, inclusiv Regatului Unit, SUA și Franței, să lase Ucraina să folosească armele pentru a lovi mai adânc în interiorul Rusiei.

Ucrainei i se permite să folosească unele arme occidentale pentru a lovi ținte în interiorul Rusiei - dar nu și arme cu rază lungă de acțiune”.

Ziarul italian Il Messaggero consideră că obiectivul Rusiei a fost atins: ”s-au raportat daune la centrale din diverse regiuni. Acesta este motivul pentru penele de curent de pe întreg teritoriul”

Și totuși, Moscova nu poate califica contraatacul său drept un succes, consideră La Stampa:

„Răspunsul Kremlinului la pătrunderea trupelor ucrainene pe teritoriul rus era așteptat și invocat cu voce tare de politicienii și propagandiștii ruși. Nu numai pentru a satisface opinia publică de acasă, ci și pentru a dovedi puterea politică și militară rusească.

Citeste siZelenski: Ucraina a folosit avioane F-16 pentru a respinge ultimele atacuri rusești

Rezultatul, însă, nu pare să trezească mult entuziasm, cel puțin judecând după tăcerea prudentă a șefilor de comunicare ai Kremlinului. Cele mai multe drone și rachete au fost doborâte de apărarea aeriană ucraineană. (Sursa: Eurotopics).

Între timp, Euronews relatează despre luptele de la două puncte de trecere a frontierei din regiunea Belgorod de lângă Kursk, unde trupele ucrainene au efectuat un atac neașteptat și au ocupat teritoriul la începutul acestei luni”.

Și Le Figaro notează că, în pofida bombardamentelor masive, Kievul își continuă manevrele. Armata ucraineană, care a intrat în Rusia în regiunea Kursk pe 6 august - o premieră din 1945 - a lansat un raid și în regiunea Belgorod”.

Iar El Mundo analizează astfel situația politico-militară de pe teren:

„Războiul durează de doi ani și jumătate, ceea ce arată că niciuna dintre părți nu va putea obține victoria absolută. Acesta este motivul pentru care atât Kievul, cât și Moscova - ale cărei pierderi sunt de trei ori mai mari decât cele ale Ucrainei (500.000 de vieți, potrivit unor surse) - se luptă pentru poziții avantajoase în potențiale discuții.

Ofensiva din Kursk a zădărnicit planurile lui Putin de a dicta termenii păcii pentru moment. ...

O oportunitate unică pentru Kiev de a-și consolida poziția în favoarea unei păci juste care să-l împiedice pe Putin să lanseze o agresiune imperialistă în interiorul granițelor UE în viitor. Aceasta rămâne o amenințare reală pentru care UE trebuie să se pregătească.” (Sursa: Eurotopics)

Hezbollah și armata israeliană s-au confruntat, începând de duminică, prin intermediul loviturilor aeriene. Miliția controlată de Iran a lansat un atac masiv. Înainte de aceasta, armata israeliană a efectuat lovituri preventive împotriva a zeci de poziții ale miliției din Liban. În aceste condiții, presa internațională se întreabă dacă acest episod va duce la o escaladare a conflictului și care mai sunt șansele diplomației.

Le Monde vorbește despre ”cum s-au ciocnit Hezbollah și Israel, evitând conflagrația”

Potrivit ziarului francez, ”ambele părți revendică victoria”. Pe de altă parte, acestea evită să declanșeze ”un război deschis, care ar avea ca efect incendierea regiunii”.

Și dacă puterea Israelului ar deveni călcâiul lui Ahile?  - se întreabă ziarul belgian La Libre Belgique, citat de Eurotopics:

„Cu cât Israelul încearcă să se protejeze mai mult prin asasinarea celor mai răi dușmani ai săi, cu atât mai mult se expune la represalii din partea unor grupuri care nu numai că se regenerează ușor, dar par și înclinate să-și coordoneze acțiunile la un moment dat.

Și exact asta își doresc inamicii Israelului: să orbească și să neutralizeze apărarea țării prin țintirea stațiilor de interceptare a rachetelor Iron Dome sau a bazelor de informații militare și civile. Aceasta este ecuația complicată pe care conducerea politică și militară a Israelului trebuie să o rezolve.”

De partea sa, ziarul german Taz nu crede că războiul se va extinde:

„Privind în mod obiectiv, ambele părți au arătat unde stau cu atacurile lor. Hezbollah a răspuns la moartea comandantului său Fuad Shukr printr-un contraatac. Și a demonstrat încă o dată că are un arsenal mare de rachete și este capabilă să efectueze un atac coordonat. Israelul, la rândul său, a arătat că deține informații solide despre infrastructura Hezbollah și că poate, de asemenea, să evite un atac semnificativ. Într-un fel, aceasta este o situație de impas: nici Israelul, nici Hezbollah nu par să aibă un avantaj militar-strategic real în acest moment.”

Politico îl citează pe ambasadorul Israelului în SUA, potrivit căruia lovitura israeliană asupra Hezbollah a evitat un război mai mare

Ambasadorul Michael Herzog consideră că ”ar putea exista un impuls către un acord la Cairo, unde reprezentanții Hamas și israelieni vor încerca să ajungă la o înțelegere”. El a mai spus că reprezentanții israelienilor se află în prezent la Cairo și că „speră cu siguranță” să se ajungă la un acord care să-i aducă acasă pe ostaticii israelieni.

Pentru editorialistul de la Washington Post, citat de Courrier International, atacul Hezbollah nu a compromis, în cele din urmă discuțiile de la Cairo.

„Sabia lui Damocles care atârna deasupra Orientului Mijlociu a căzut în cele din urmă duminică devreme, cu un baraj transfrontalier intens între Hezbollah și Israel. Dar nu a declanșat un război regional major. Nici nu a aruncat în aer discuțiile conduse de SUA pentru a asigura o încetare a focului în războiul din Gaza”.

Germania este în stare de șoc după asasinarea a trei participanți la un festival din orașul german Solingen. Victimele aveau vârste cuprinse între 56 și 67 de ani. Festivalul, dedicat aniversării de 650 de ani a orașului, și care ar fi trebuit să țină până duminică, a fost imediat anulat.

Poliția a arestat persoana bănuită de asasinat în timp ce organizația teroristă „Stat Islamic” a revendicat acest atac cu cuțitul. Comentatorii atrag atenția asupra consecințelor atacului, cu o săptămână înainte de alegerile din landurile estice Saxonia și Turingia, unde formațiunea de extremă-dreapta AfD este bine situată în sondaje.

„Încă un atac cu cuțitul”, titrează Suddeutsche Zeitung, amintind că încă nu s-au stins ecourile unui alt atac de acest gen, din orașul Mannheim. Momentul „ilustrează într-un mod profund și tragic de ce au existat atât de multe discuții recente despre fenomenul violenței cu cuțitul”, notează ziarul

The Guardian amintește că ”atacul a avut loc pe fondul unei dezbateri politice aprinse despre creșterea violenței cu cuțitul în orașele germane.

În mai, poliția germană a împușcat și rănit un bărbat care a rănit șase persoane la o demonstrație de dreapta din orașul Mannheim. Printre victime se număra și un polițist de 29 de ani care a intervenit și a fost înjunghiat mortal”.

Potrivit Le Monde, atacul de la Solingen pune în dificultate coaliția de guvernământ.

”Suspectul în atacul revendicat de organizația Stat Islamic, a fost arestat sâmbătă seara, 24 august. În ajunul alegerilor locale din Est, guvernul se grăbește să acționeze”.

Der Spiegel citează surse apropiate anchetei potrivit cărora este vorba de un sirian de 26 de ani, Issa Al-H., născut în orașul Deir ez-Zor și care locuiește în Germania din 2022, unde a cerut azil.

”La un an de la sosirea sa, el ar fi beneficiat de protecție subsidiară, statut acordat persoanelor care dovedesc că sunt amenințate în țara lor din cauza unui conflict armat”. Potrivit săptămânalului, ”el nu era cunoscut ca islamist de către serviciile de securitate germane”.

Le Figaro raportează că ”experții în terorism au explicat că mișcarea islamistă urmărește „să recupereze prin toate mijloacele emoția privind victimele palestiniene”. Pe lângă întrebările și angoasele despre războiul din Gaza, a crescut controversa cu privire la statutul administrativ al presupusului criminal”.

Iar National Public Radio din SUA comentează că atacul a avut loc pe fondul dezbaterii asupra imigrației înaintea alegerilor regionale din landurile germane Saxonia și Turingia, unde partidele anti-imigrație, cum ar fi Alternativa pentru Germania, se așteaptă să obțină rezultate bune.

Atacul a stârnit temeri că Europa s-ar putea confrunta cu un alt val de atacuri teroriste. Sâmbătă, o sinagogă din Franța a fost vizată de un incendiu. Poliția franceză a declarat că a făcut o arestare duminică dimineața.

Atacul de vineri a cufundat orașul Solingen în șoc și durere. Un oraș cu aproximativ 160.000 de locuitori, organiza un „Festival al Diversității” pentru a-și sărbători aniversarea...

Scafandrii au recuperat joi dimineață cadavrul ultimului bărbat dispărut în urma scufundării, luni, în Sicilia, a super-iaht-ului aparținând magnatului tehnologic britanic Mike Lynch, a declarat pentru AFP paza de coastă. Se confirmă astfel decesul acestuia. Incidentul a stârnit numeroase reacții în presa internațională.

”Dar cum a putut super-yahtul lui Mike Lynch să se scufunde atât de repede?”, întreabă Le Figaro.

”Primul motiv este că barca s-a trezit în inima unei furtuni, prinsă într-o trombă de apă. Acest eveniment meteorologic este un fenomen de „vârtej”, asemănător tornadelor de pe uscat. Deși tromba de apă este extrem de greu de prezis, mulți se întreabă dacă măsurile de siguranță au fost suficiente în timp ce barca se afla în mijlocul unei furtuni”.

Totuși, nimeni nu face o asemenea agitație atunci când bărcile refugiaților se răstoarnă, deplânge ziarul italian Avvenire, citat de Eurotopics.

„Ar trebui să ne comportăm mereu le fel, să empatizăm mereu cu soarta naufragiaților, să-i aducem mereu pe supraviețuitori la mal cât de repede posibil. Dar, din păcate, aceste reguli fundamentale ale umanității nu se aplică tuturor ființelor umane. Este izbitor contrastul dintre simpatia de înțeles față de pasagerii de pe iaht și tratamentul politic, s-ar putea spune chiar „antropologic” la adresa migranților naufragiați în călătoriile speranței, pe coasta de sud a Mediteranei.”

Citeste siUn magnat britanic din domeniul tehnologiei, dat dispărut pe un iaht scufundat

Irish Examiner atenționează că „temperaturile record din Marea Mediterană din această vară au contribuit la furtuna ciudată care a scufundat super-iahtul. Temperaturile în Marea Mediterană au ajuns la 30C, cu trei grade mai mari decât media. ... Italia a devenit cunoscută de oamenii de știință ca fiind unul dintre punctele fierbinți de risc climatic din Europa, datorită unei game de vulnerabilități, inclusiv locația sa geografică, topografia diversă și zonele de coastă dens locuite. În ultimii trei ani, țara a fost lovită de inundații devastatoare, alunecări de teren, incendii, valuri de căldură record și prăbușirea unui ghețar din Dolomiți, care a ucis 11 oameni. În 2023, au existat 378 de evenimente climatice extreme în Italia, o creștere cu 22% față de 2022.”

Un accident tragic, nici mai mult, nici mai puțin, comentează The Independent:

„La un anumit nivel, este probabil mai reconfortant să credem că lucrează forțe întunecate, mai degrabă decât să acceptăm că astfel de accidente ciudate, cum ar fi scufundarea super-iahtului, pot să apară și chiar există – și că niciunul dintre noi, oricât ar fi de bogat sau de bine conectat, nu este imun. Dar se întâmplă coincidențe; acesta este adevărul întâmplător și nedrept al existenței umane, oricât de mici ar fi fost șansele pe hârtie. Doar pentru că ceva este uluitor și greu de procesat, asta nu îl face altceva decât ceea ce pare.”

Presa internațională este cu ochii pe convenția Partidului Democrat din Statele Unite. Kamala Harris a fost desemnată oficial candidat și sondajele sunt încurajatoare, dar nu totul este jucat, atrag atenția comentatorii.

”Barack și Michelle Obama au aprins convenția democrată”, titrează Le Monde:

În timpul celei de-a doua seri a adunării democrate, cuplul Obama a urcat pe scenă. O oportunitate de a-i mulțumi lui Joe Biden, de a-l înțepa pe Donald Trump și de a o lauda pe Kamala Harris.

Fostul președinte a ținut mai întâi să-i mulțumească lui Joe Biden, spunând că este „mândru” să-l numească „președintele meu”, dar și mai mândru că îl numește „prietenul meu”. Cei doi soți l-au atacat discret și pe Donald Trump. „Cine îi va spune că postul de președinte ar putea fi unul dintre acele locuri de muncă rezervate negrilor?“, a glumit doamna Obama, în aplauze zgomotoase.

USA Today vede ”o dinamică foarte pozitivă” pentru Harris.

”Democrații, consternați până acum de performanța candidatului Biden și de perspectiva unei înfrângeri zdrobitoare în fața lui Donald Trump, își recapătă avânt și cred încă o dată în șansele lor de victorie.

Sondajele, care în urmă cu doar câteva săptămâni anunțau un val republican, arată astăzi candidații umăr la umăr. Unele îi dau chiar lui Harris un mic avans”.

Le Figaro constată la rândul său că ”vicepreședintele a înregistrat o creștere neașteptată în sondaje și cursa pentru Casa Albă pare mai relansată ca niciodată.

Citeste siKamala Harris a acceptat nominalizarea din partea Partidului Democrat pentru funcţia de preşedinte

La doar câteva ore după un vot devenit simbolic, Kamala Harris a fost lansată marți de către delegații democrați în vederea alegerilor prezidențiale americane din 5 noiembrie.

Actualul vicepreședinte sfidează toate previziunile inițiale care îl dădeau pe Donald Trump câștigător clar împotriva președintelui octogenar, blocat de gafele sale repetate”.

Dar și Joe Biden poate străluci din nou în noul său rol, notează ziarul austriac Kleine Zeitung, citat de Eurotopics:

„Prea mulți din propriul său partid își pierduseră încrederea că vârsta lui îi va permite un al doilea mandat în funcție. Și totuși nu a lăsat să se arate nici un dram de amărăciune sau tristețe: dintre toate discursurile, discursul său de adio a fost o formă de luptă. Se pare că tranziția către noua eră pentru democrați a reușit.”

Iar pentru The Guardian, întrebarea cheie pentru democrați este: „cât de bine se poziționează doamna Harris drept candidatul schimbării și al continuității... Domnul Biden a fost o figură esențială în politica secolului 20 care a apărut în epoca Reagan, a continuat cu 11 septembrie, cu criza financiară, ascensiunea Chinei și Black Lives Matter. El este, de asemenea, omul care și-a salvat țara o dată, împotriva domnului Trump în 2020.... Totuși, doamna Harris trebuie să folosească această săptămână pentru a vorbi și despre viitorul Americii.”

La câteva săptămâni după alegerile legislative, Emmanuel Macron a decis să se întâlnească vineri, 23 august, cu reprezentanții diferitelor partide pentru a numi un nou prim-ministru. Dar, între timp, pare că „președintele îi face pe toți să aștepte, de parcă ar fi încă stăpânul țării”, notează Courrier International, citând presa europeană.

”Înapoi la criză”, citează Der Spiegel:

”Jocurile Olimpice le-au oferit francezilor o bucurie în albastru-alb-roșu după ce au votat masiv pentru extremiștii de dreapta. Acum, instabilitatea și problemele financiare amenință din nou. Iar timpul presează, printre altele, pentru că entuziasmul francezilor pentru Jocurile Olimpice se poate transforma în orice moment în furie față de costul vieții.”

Süddeutsche Zeitung  constată că”în ciuda faptului că a pierdut alegerile, Emmanuel Macron se comportă ca și cum ar fi Jupiter în vârful Olimpului. Partidul președintelui nu mai are majoritate în Parlament de 40 de zile. Trebuie purtate urgent discuții de coaliție, bugetul este în așteptare - dar nu se întâmplă nimic”.

Pentru Politico, ”acest tip de consultare este un exercițiu neobișnuit în politica franceză, cel puțin în ultimii ani, întrucât președintele putea numi un prim-ministru din aceeași tabără politică, știind că candidatul va câștiga sprijinul Parlamentului.

Dar lucrurile stau diferit de această dată, deoarece, în urma alegerilor anticipate din iulie, niciunul dintre cele trei blocuri politice majore ale țării nu are majoritate absolută în Parlament.

Posibilii noi premieri sunt Lucie Castets, de stânga, fostul socialist Bernard Cazeneuve și conservatorul Xavier Bertrand.

Castets este singurul candidat oficial din cursă”.

Citeste siDezacorduri în rândul Noului Front Popular legate de destituirea lui Emmanuel Macron, înaintea consultărilor de la Palatul Élysée

Destituirea președintelui? Această procedură are foarte puține șanse de reușită, consideră The Times:

„Această amenințare de demitere, care ar necesita un vot cu o majoritate de două treimi în Adunare, pentru ca Senatul să decidă, este o eventualitate foarte improbabilă – și se explică prin furia stârnită de acest blocaj. Este în mare parte o cerere simbolică și are ca scop creșterea presiunii asupra șefului statului”

Potrivit Bloomberg, ”unii colaboratori ai lui Macron sugerează în privat că noul guvern ar trebui să semene cu ceea ce se numește coabitare, un scenariu în care președintele și premierul sunt din partide diferite. Acest lucru indică faptul că ar putea alege pe cineva de care nu este prea apropiat, de exemplu o figură politică moderată sau un tehnocrat cu profil neutru”.

Cum arată programul economic susținut de Kamala Harris? Portalul Eurotopics realizează un grupaj de comentarii din presa europeană pe această temă. Pentru mulți dintre jurnaliști, propunerile candidatei democrate ridică semne de întrebare.

Comentatorul ziarului austriac Der Standard remarcă faptul că Harris a reușit să se distanțeze de istoricul președintelui Joe Biden. Convenția partidului este o oportunitate unică pentru democrați de a se concentra asupra problemelor cheie, în opoziție cu Trump - care până acum nu a prezentat aproape nimic concret”.

Cotidianul francez cu profil economic Les Echos este de părere că, prin propunerile sale, „Harris mobilizează alegătorii despre care republicanii sperau că vor rămâne relativ pasivi pe 5 noiembrie: femei, oameni de culoare și tineri. Și contrazice temerile greilor Partidului Democrat, care se temeau că nu are timp și talent pentru a se afirma. Totuși, nimic din toate acestea nu-i garantează victoria. Programul ei, care este mai la stânga decât al lui Biden, ar putea îngrijora alegătorii indeciși”.

Citeste siVânt în pupa pentru Kamala Harris înainte de Convenția Democrată

Potrivit ziarului olandez De Volkskrant, „în vremuri de inflație, politicienii trebuie să fie precauți și să se bazeze pe politica ratelor dobânzii a băncilor centrale. (...) Da, prețurile au crescut cu aproximativ 20 la sută în ultimii ani, dar, în același timp, veniturile și numărul de locuri de muncă au crescut și ele rapid. Deci, este de înțeles că Harris vrea cel puțin să dea impresia că va aborda prețurile mari.”

Iar pentru ziarul italian La Repubblica, lansarea programului marchează sfârșitul unei ere.

Este vorba despre era Donald Trump, care ”mizează pe consolidarea capitalismului libertarian pentru a câștiga voturi. Kamala Harris se bazează pe promisiunea de a ridica clasa de mijloc cu mai mult intervenționism de stat. În același timp, se pare că am ajuns la sfârșitul unei ere: după 40 de ani, modelul capitalist matur al lui Reagan se epuizează. Același lucru este valabil și pentru creștere: am intrat în faza matură a ciclului economic, iar unii, precum Paul Krugman, vorbesc despre o recesiune. Același lucru este valabil și pentru bursă: după ani de creșteri continue, este posibil să se fi atins un punct de cotitură.”

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat mpox o urgență de sănătate publică de interes internațional. Virusul, cunoscut și sub numele de variola maimuțelor, este mult mai puțin infecțios decât COVID-19, dar o nouă variantă se răspândește din ce în ce mai mult în întreaga lume, din Africa Centrală, transmite portalul Eurotopics. Este răspunsul OMS prea slab? Unii comentatori sunt de părere că nu s-a învățat nimic din lecțiile recentei pandemii.

Ziarul elvețian Neue Zürcher Zeitung, citat de Eurotopics, este de părere că ”declararea unei urgențe internaționale poate crește gradul de conștientizare a problemei. De asemenea, permite o comunicare mai bună și un schimb de date. Dar înseamnă, oare, că trebuie să tragem un semnal de alarmă în întreaga lume? Riscul este ca oamenii să se obișnuiască cu astfel de declarații și apoi să nu răspundă în mod adecvat dacă un virus se răspândește rapid pe tot globul.”

”Declararea alertei maxime la nivel global poate permite OMS să acceseze fonduri pentru intervenții de urgență”, transmite Deutsche Welle.

”În rest, rămân aceleași priorități: investiția în capacitatea de diagnostic, răspunsul de sănătate publică, asistența la tratament și vaccinarea.

Mpox este o boală virală care se răspândește de la animale la om, dar se transmite și prin contact fizic apropiat cu o persoană infectată”.

The Conversation notează că, „în cele din urmă, o epidemie gravă oriunde în lume este o preocupare pentru noi toți, deoarece se poate răspândi la nivel global prin călătorii, așa cum am văzut cu pandemia de COVID.

Controlul la sursă este cea mai bună măsură, iar cea mai recentă declarație a OMS va ajuta la mobilizarea resurselor necesare.

Supravegherea este, de asemenea, esențială, ținând cont de faptul că multe țări nu au capacitatea de testare pe scară largă”.

Potrivit ziarului francez de afaceri Les Echos, ”nu se știe încă în ce măsură se va răspândi epidemia în afara Africii. Cazul din Suedia, al unei persoane care s-a întors de pe continent, nu constituie în acest stadiu o dovadă de transmitere în Europa.

Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) consideră acest risc scăzut. Dar această agenție a UE a considerat vineri „foarte probabil” ca țările europene să se confrunte cu o creștere a cazurilor importate și a recomandat ca autoritățile să fie pregătite să permită detectarea și răspunsul rapid la un nou caz”.

”Se caută vaccinuri”, scrie revista de știință Nature:

”Centrul African pentru Controlul Bolilor este în negocieri cu Bavarian Nordic, o firmă de biotehnologie cu sediul în Danemarca, pentru a obține 200.000 de doze din vaccinul antipox al companiei, în două doze. Dar asta este departe de cele zece milioane de doze pe care Africa estimează că sunt necesare pentru a opri focarul actual”.

Pentru publicația germană Taz, este o dovadă că lecțiile epidemiei COVID nu au fost învățate.

„Organizațiile de dezvoltare solicită din nou țărilor industriale să furnizeze vaccinuri imediat și să ofere Sudului Global acces la diagnostice. Toate acestea ar trebui să ne sune familiar. Declarațiile calde de solidaritate internațională după pandemia de coronavirus s-au risipit. Este timpul pentru o nouă încercare de acord comun. Pentru că următoarea alarmă va veni cu siguranță.”