Spandugino Podcasts

Podcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară.

Cum anume devine lumea antică – îndeosebi cea greacă – un fel de lentilă prin care se poate înțelege mai bine ceea ce se petrece în zilele noastre? Ce înseamnă pentru Theodor Paleologu a trăi în acele timpuri străvechi? Cum se explică incredibila efervescență culturală și politică din perioada Antichității grecești? S-ar putea spune că lumea noastră a luat-o razna tocmai pentru că a uitat de imensa ei moștenire greacă, romană și ebraică? Ne putem lupta, oare, cu excesul de informații din zilele noastre, dacă avem la îndemână cărțile lui Platon sau Aristotel? În suita de convorbiri care se subsumează seriei de conferințe „Justiția memoriei”, dialogul dintre Theodor Paleologu, doctor în filozofie politică, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, prilejuiește o subtilă radiografie a lumii antice, revelând fascinantul orizont de gândire care a modelat această epocă, dar și posibilele cauze ale derivei democrațiilor contemporane, prinse între capcanele dezinformării și tentațiile narcisismului exacerbat.

Podcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară.

Ce înseamnă exilul pentru scriitorul Constantin Eretescu? Este resimțit ca o stare, un proces, un moment de criză sau mai degrabă o binecuvântare? De ce a ales să scrie și să publice în limba română după stabilirea definitivă în America? Ar putea fi vorba despre o opțiune de suflet sau despre una apropiată de teritoriul preocupărilor sale publicistice? Cum a reușit să îmblânzească exilul, mai ales înainte de 1989? Care ar putea fi amprentele personale ale vieții sale de exilat? Dar cele intelectuale? În ce fel s-a modificat, în timp, raportul problematic dintre exil și credință? În jurul acestor teme de reflecție inspirate de volumul 𝘌𝘹𝘪𝘭𝘶𝘭 𝘤𝘢 𝘮𝘦𝘵𝘢𝘮𝘰𝘳𝘧𝘰𝘻ă, dialogul dintre Constantin Eretescu, scriitor, etnolog și antropolog, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, explorează diferitele forme ale exilului – privit ca alternativă necesară supraviețuirii și eliberării dintr-un regim politic opresiv –, exprimate adesea printr-o creație literară cu totul aparte, menită să reveleze dimensiunile afective și intelectuale ale patriei interioare.

Podcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară.

La ce anume se referă metafora fluviului Alfeu? Ce fel de atitudine de viață presupune condiția de emigrant? Dar cea de exilat? Care ar fi exilul în care crede Sanda Golopenția? Ce sunt „bătăliile tăcerii” și în ce fel se manifestă acestea într-o experiență a exilului? Cum ar arăta un „Institut al Amintirii”? Ar fi mai degrabă necesar, în zilele noastre, un „Institut al Încrederii”? S-ar putea spune că, în mod paradoxal, libertatea erodează uneori încrederea dintre oameni? Cât de importantă este menținerea unui echilibru în relația dintre exil și (re)întoarcere? Se poate vorbi despre un miracol al plecării, în măsura în care există un miracol al revenirii? Explorând minuțioasa tetralogie a exilului reunită sub titlul 𝘍𝘭𝘶𝘷𝘪𝘶𝘭 𝘈𝘭𝘧𝘦𝘶 𝘴𝘢𝘶 𝘥𝘦𝘴𝘱𝘳𝘦 𝘦𝘹𝘪𝘭 ș𝘪 î𝘯𝘵𝘰𝘢𝘳𝘤𝘦𝘳𝘪, dialogul dintre Sanda Golopenția, professor emerita la Universitatea Brown, renumită specialistă în lingvistică, semiotică, sociologie și antropologie culturală, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, prilejuiește o elegantă incursiune într-o Ithaca deopotrivă reală și simbolică, un spațiu al inițierii și al amintirilor, în care diferitele tipuri de întoarcere cunosc forme dintre cele mai surprinzătoare.

Podcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară.

Ce fel de relație există între folclor și identitatea unui popor? În ce măsură noile tehnologii și globalizarea digitală pot produce schimbări vizibile asupra creației populare? Care a fost vârsta de aur a folcloristicii românești, îndeosebi în ce privește culegerea și interpretarea acestui imens patrimoniu cultural? Ce s-a întâmplat cu folclorul nostru literar în perioada comunismului? Din ce motiv erau considerate periculoase, în acei ani, unele specii ale folclorului urban? Ar putea fi vorba, oare, despre tentația politicului de a pătrunde în aceste teritorii vaste și modelabile din punct de vedere ideologic? Pe firul unor întrebări inspirate de volumul 𝘍𝘰𝘭𝘤𝘭𝘰𝘳𝘶𝘭 𝘭𝘪𝘵𝘦𝘳𝘢𝘳 𝘢𝘭 𝘳𝘰𝘮â𝘯𝘪𝘭𝘰𝘳. 𝘖 𝘱𝘳𝘪𝘷𝘪𝘳𝘦 𝘤𝘰𝘯𝘵𝘦𝘮𝘱𝘰𝘳𝘢𝘯ă, dialogul dintre Constantin Eretescu, scriitor, etnolog și antropolog, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, explorează felul în care producțiile folclorice se constituie ca o parte esențială a istoriei naționale, devenind un fenomen complex și creator de identitate în lumea culturală europeană.

Podcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară.

Cât de mult a însemnat pentru Mihai Zamfir apropierea de limba și cultura portugheză? Se poate spune că Portugalia și limba acestei țări au devenit pentru sine o chestiune de destin? La ce se referă modelul semantic binar al liricii portugheze? De unde s-a ivit prejudecata potrivit căreia, în raport cu poezia, structuralismul stoarce de sevă materia lirică pe care încearcă să o explice? De ce a simțit Fernando Pessoa nevoia să-și asume atâtea măști? Este oare această opțiune o marcă a modernității? Prin ce trăsături se aseamănă Fernando Pessoa cu Luís de Camões? Dar cu poetul român Mihai Eminescu? Pe firul unor întrebări inspirate de cea de-a doua parte a volumului de 𝘚𝘵𝘶𝘥𝘪𝘪 𝘭𝘪𝘵𝘦𝘳𝘢𝘳𝘦 II, dedicat literaturilor străine, dialogul dintre Mihai Zamfir, profesor emerit, specialist în stilistică, istorie literară și literatură comparată, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, constituie o subtilă și rafinată explorare a poeziei portugheze, din unghiul unei sinteze a diferitelor formule lirice cunoscute, care au culminat cu sonetele lui Camões și admirabilele jocuri poetice ale lui Pessoa.

Podcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară.

Ce semnificație are expresia „bulevardele vieții”, care conferă titlul unuia dintre volumele apărute în seria de autor Sanda Golopenția de la Editura Spandugino? Câte dintre aceste bulevarde se află în România? Dar în America? Despre care dintre acestea s-ar putea spune că a contat cel mai mult în viața sa? Ce este cu adevărat important pentru fiecare dintre noi: bulevardele în sine sau oamenii care le străbat și cu care ne intersectăm de-a lungul existenței noastre? Cum l-a cunoscut Sanda Golopenția pe Solomon Marcus, cel ce a devenit, în ultima parte a vieții, un îndrăgit „antrenor de suflete”? Cât de importantă este tradiția și în ce fel poate reveni ea în forță, până și în momentele de criză? Explorând arhitectura ideatică a volumului 𝘉𝘶𝘭𝘦𝘷𝘢𝘳𝘥𝘦𝘭𝘦 𝘷𝘪𝘦ț𝘪𝘪, dialogul dintre Sanda Golopenția, professor emerita la Universitatea Brown, renumită specialistă în lingvistică, semiotică, sociologie și antropologie culturală, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, prilejuiește o emoționantă evocare a unor locuri emblematice străbătute, dar și a unor personalități întâlnite în momentele speciale ale existenței, dezvăluind felul cum lumea materială care ne înconjoară se convertește în memorie de lungă durată, aflată sub semnul unei tradiții vii.

Volumul „Bulevardele vieții” esti disponibil aici: https://edituraspandugino.ro/eseu-reflecii/117-bulevardele-vieii.html

Podcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară.

De ce este muzica importantă pentru a putea înțelege mai bine marea literatură a lui Marcel Proust? Când a avut loc prima întâlnire a lui Mihai Zamfir cu opera scriitorului francez? S-ar putea spune că între Marcel Proust și James Joyce s-a jucat marele meci al modernității literare? Cum a fost posibilă apariția unui adevărat cult pentru romancierul francez în România interbelică? Ce este „imaginea ascunsă” pe care o conturează acesta în scrierile sale? În ce constă ruptura pe care o provoacă Proust în evoluția formelor romanești din secolul al XX-lea? Ne aflăm cu toții, oare, într-o continuă căutare a timpului pierdut?

Pe firul unor întrebări inspirate de prima parte a celui de-al doilea volum de 𝘚𝘵𝘶𝘥𝘪𝘪 𝘭𝘪𝘵𝘦𝘳𝘢𝘳𝘦, dedicat literaturilor străine, dialogul dintre Mihai Zamfir, profesor emerit, specialist în stilistică, istorie literară și literatură comparată, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, este o pasionantă incursiune în universul romanului proustian – adevărată reflexie a interiorității auctoriale –, în a cărui complexă arhitectură se disting nuclee narative de o rară frumusețe stilistică, străbătute de inefabila muzicalitate a textului.

Volumul STUDII LITERARE II. LITERATURI STRĂINE este disponibil aici: https://edituraspandugino.ro/acasa/246-studii-literare-ii-literaturi-straine.html

Podcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară.

De ce avem câteodată nevoie de un „periscop”, chiar dacă, prin intermediul său, nu putem vedea prea multe lucruri din lumea ce ne înconjoară? Care ar fi înțelesurile, etimologic vorbind, ale cuvântului „venetic”? De ce sunt privilegiate totuși sensurile negative ale acestui termen? Ar fi oare imposibil să ne gândim că un om care vine de departe poate aduce cu sine și multe bogății? Când a descoperit scriitorul Constantin Eretescu faptul că nu este pe de-a-ntregul stăpânul propriei sale vieți? La ce se referă sintagma „viața din vis”, care dă titlul  unuia dintre eseurile lui? Cum ar descrie natura relației sale cu timpul? Și-a imaginat vreodată cum ar fi fost viața lui dacă nu ar fi existat cel de-Al Doilea Război Mondial? Explorând substratul biografic al volumului 𝘗𝘦𝘳𝘪𝘴𝘤𝘰𝘱. 𝘔ă𝘳𝘵𝘶𝘳𝘪𝘪𝘭𝘦 𝘶𝘯𝘶𝘪 𝘷𝘦𝘯𝘦𝘵𝘪𝘤, dialogul dintre Constantin Eretescu, scriitor, etnolog și antropolog, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, prilejuiește o emoționantă reflecție asupra vieții și a timpului, dar și a condiției celui care, strămutat într-o lume nouă, trece printr-un delicat periplu al adaptării, păstrând totodată temeinice legături culturale și afective cu spațiul din care a plecat.

Podcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară.
La ce anume se referă intermemoria, în raport cu sintagma „memorie colectivă”? Ce înseamnă pentru un cercetător, deopotrivă semiotician și antropolog, distanța mare în timp între momentul culegerii datelor pe teren și cel al reflecției asupra lor? Cum s-a conturat, pentru Sanda Golopenția, aparatul metodologic de luare în posesie a lumii? Care sunt reperele exterioare? Dar cele interioare, de detectare a disponibilității de comunicare a unui om? Cum simte, pe teren, că o discuție se îndreaptă spre o direcție autentică, firească? Ce fel de patrimoniu reprezintă intermemoria? Există aceasta în sine sau e mai degrabă o latență care trebuie activată? Pe firul unor întrebări inspirate de prima parte a volumului 𝘔𝘦𝘮𝘰𝘳𝘪𝘪 𝘤𝘰𝘭𝘦𝘤𝘵𝘪𝘷𝘦. 𝘐𝘯𝘵𝘦𝘳𝘮𝘦𝘮𝘰𝘳𝘪𝘢 & 𝘙𝘰𝘮â𝘯𝘢 𝘨𝘭𝘰𝘣𝘢𝘭ă, dialogul dintre Sanda Golopenția, professor emerita la Universitatea Brown, renumită specialistă în lingvistică, semiotică, sociologie și antropologie culturală, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, explorează dinamica procesuală a intermemoriei – modul în care oamenii, posesori virtuali ai unei memorii uriașe, își împărtășesc unii altora amintirile –, dar și posibilitățile de investigare, de către un cercetător, a acestor delicate relații care se construiesc de-a lungul timpului.
0:00 Sanda Golopenția - Memorii Colective
0:14 Skip Intro
9:40 „Nu știu dacă am luat în posesie lumea sau lumea m-a luat în posesie, pentru că, odată ajuns pe teren, depinzi foarte mult de ce ți se întâmplă. Nu poți să dirijezi. Dacă lucrez cu un om, atunci mă condiționează reacția lui. Merg din aproape în aproape și nu pot să spun că eu îl influențez sau el mă influențează; influența e reciprocă.”
18:52 „Pentru mine, este neapărat individual, pentru că echipa e foarte bună pentru întâlnirile de seară, în care confruntăm experiența noastră de peste zi. Dar nu este parte a culegerii ca atare. Echipa este cadrul în care ne deplasăm și culegem și cadrul care ne dă, într-un fel, încredere în noi în momentele grele – pentru că sunt momente grele pe teren.”
29:11 „După aceea, când am ajuns în America, din nou îmi lipsea confruntarea cu niște oameni care nu erau cercetători, nu erau științifici, dar care aveau ceva de spus. Și atunci, am decis să merg într-un sat vecin cu Providence, împreună cu o prietenă, Lidia Bradley. Împreună, am început să facem culegere. Acesta era un sat de aromâni. Aromânii sunt foarte diferiți de sătenii pe care îi cunoscusem eu în România...”
Volumul „Memorii colective” este disponibil aici: https://edituraspandugino.ro/acasa/249-memorii-colective-intermemoria-romana-globala.html 

Podcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară.

Ce a însemnat pentru Vitalie Ciobanu perioada de formare într-un stat care făcea parte dintr-un imens angrenaj totalitar, așa cum a fost Uniunea Sovietică? Dacă ar fi putut să aleagă o altă țară în care să se fi născut, care ar fi fost aceea? Ce eveniment din Republica Moldova ar putea fi considerat echivalentul celui petrecut în 22 decembrie 1989, în România? De ce istoria Republicii Moldova și cea a României nu sunt identice? Prin ce se aseamănă și, totodată, prin ce anume se deosebesc? În intervalul care s-a scurs de la declararea independenței, cât timp a fost Republica Moldova un stat captiv? Au constituit, oare, acești 33 de ani și o perioadă de război hibrid? Se resimte și în cultură acest freamăt cu totul aparte din istoria recentă a Republicii Moldova? În suita de convorbiri care se subsumează seriei de conferințe „Justiția memoriei”, dialogul dintre Vitalie Ciobanu, scriitor, publicist  și critic literar, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, devine o excelentă radiografie a evenimentelor care au conturat profilul politic, social și cultural al celor 33 de ani de independență a Republicii Moldova, reliefând importanța recursului la adevăr și mizele marii bătălii pentru parcursul democratic și proeuropean al statului.