Istoria României

În acest episod vorbesc despre politica de reformă iluministă și centralizatoare din Imperiul Habsburgic, din timpul Mariei Theresa și a fiului său, Iosif al II-lea. Explorăm câteva aspecte ale radicalizării și cât de important este a citi enunțul unei probleme înainte de a ne apuca de rezolvare.

Support the show

În acest episod vorbesc despre eforturile de recunoaștere a românilor din Transilvania după absorbirea în Imperiul Habsburgic. Vorbesc despre tensiunile din Biserica Greco-Catolică și dorințele clerului de a păstra ritul de tip bizantin, în timp ce împărații încearcă, dimpotrivă, catolicizarea bisericii. Împăratul numește în Transilvania tocmai un episcop cu educație catolică, iezuită, pe nume Ioan Micu. Dar acesta, numit ulterior Inocențiu Micu-Klein, se dovedește a fi unul dintre cei mai mari susținători al ritului ortodox și al drepturilor românilor. Vorbesc așadar despre cel care pune bazele viitoarei Școli Ardelene, unul dintre primii români care au susținut latinitatea poporului român, despre petițiile lui către Curtea de la Viena și sfârșitul episcopiei sale în urma incidentelor cu Visarion Sarai, predicatorul ortodox trimis de sârbi pentru a împiedica adeziunea la greco-catolicism.

Support the show

În acest episod vorbesc despre Prima Răscoală Sârbă și despre haiducii care au fost voluntari acolo. Apoi, despre situația jafurilor din Țara Românească în preajma Revoluției lui Tudor Vladimirescu și cum s-au integrat haiducii în armatele lui, unii beneficiind de toată încrederea iar alții doar din nevoia de aliați. Spre sfârșitul episodului, vorbesc despre Tunsu și Grozea, ultima generație a haiducilor și stingerea treptată (și discutabilă, subiectivă) a fenomenului de haiducie în Țările Române.

Support the show

În acest episod vorbesc despre faptele și legendele haiducilor din timpul stăpânirii fanariote. Printre ei se află Ion Darie Pomohaci și Ștefan Bujor, dar și femeia-harambaș Voichița. Apoi, trecem în sud la dobrogeni, munteni și olteni, vorbind despre Tudor Dobrogeanul, Andrii Popa, Anghel Șaptecai și alții. Pe unii dintre haiducii olteni i-am păstrat însă în rezervă, pentru episodul următor, când i se vor alătura lui Tudor Vladimirescu. Nu în ultimul rând, vorbesc despre importanța miturilor în cultura umană și, specific, ce înseamnă miturile haiducești pentru români.

Support the show

În acest episod încep seria haiduciei, în care explic factorii care au dus la apariția cetelor de haiduci în Balcani și mai apoi în țările române. Vorbesc despre proveniența haiducilor din diverse pături sociale, despre jafurile civile sau militare, despre abordarea istoriografiei comunistă și despre romanțarea faptelor lor în balade populare. Apoi, mă opresc asupra victimelor și a eforturilor de a prinde și pedepsi haiducii.

Support the show

În acest episod îmi achit restanța de a vorbi despre domnitorii Țării Românești dintre prima și ultima domnie a lui Alexandru Ipsilanti. Apoi, trec la Moldova unde situația nu e deloc una roz, iar domnitorii au probleme grave cu menținerea autorității și sunt maziliți pe bandă rulantă. Dar tocmai în Moldova începe povestea unui wild-card, a unui domnitor rusofil pe nume Constantin Ipsilanti, care visează, pentru scurt timp, la unirea celor două principate. Să fie așa ceva posibil? Nu în timpul corsicanului care își ține mâna între nasturii de la cămașă.

Support the show

În acest episod, vorbesc despre cel mai bun domnitor fanariot, Alexandru Ipsilanti. A nu se confunda cu Alexandru Ipsilanti liderul Eteriei, care e nepotul domnitorului. Alexandru pornește pe un ton conciliant și depune enorm de mult efort, lăsând Țării Românești o serie de reforme pentru modernizare și un nou set de legi. Se implică în infrastructură, educație, în sistemul sanitar, în industrie și în modernizarea Bucureștiului, face reforme fiscale și administrative care duc spre un sistem mai transparent și mai eficient. La finele ultimei sale domnii, e schimbat datorită conflictelor cu Osman Pazvantoğlu, zis Pazvante Chiorul. Cu domnitorii Țării Românești complet depășiți de evenimente, răzbunarea asupra oamenilor lui Pazvantoğlu va veni tocmai de la Iancu Jianu, celebrul haiduc oltean.

Support the show

În acest episod, vorbesc despre cel de-al 6-lea război ruso-turc și Pacea de la Kuciuk-Kainargi, care stabilește noi zone de influență la Marea Neagră și aduce Bucovina în stăpânirea austriecilor. În timpul războiului și după încheierea păcii, conducerea țărilor române se zbate în toate direcțiile, dar ajunge tot în același punct, sub șurubul bine strâns al otomanilor.

Support the show

În acest episod, încerc să urmăresc firul încâlcit al fanarioților și a familiilor lor rivale, până la izbucnirea celui de-al 5-lea război ruso-turc. Vorbesc despre consecințele păcii de la Passarowitz și a tratatului de la Belgrad, despre sfârșitul lui Mihai Racoviță și despre rivalitatea dintre Grigore al II-lea Ghica și Constantin Mavrocordat. Apoi, e timpul să abordăm legăturile de familie dintre marile familii fanariote ale timpului și să vedem cum Ioniță Călmașul, boier moldovean, se transformă în fanariotul Ienache Callimachi.

Support the show

În acest episod, vorbesc despre ascensiunea grecilor fanarioți: cine erau, cum au ajuns în poziții de influență în Imperiul Otoman, ce roluri și funcții îndeplineau și, mai ales, cum au ajuns membri-cheie ai politicii românești. Discut despre linia de demarcație arbitrară a perioadei fanariote și, în cele din urmă, vorbesc despre domniile primului fanariot astfel etichetat, Nicolae Mavrocordat. Episodul acoperă și unele evenimente din Moldova, sub domnia lui Mihai Racoviță.

Support the show