Cât de mult am pierdut în primele patru săptămâni de blocaj economic și în cât timp putem recupera.  Ce vom găsi când ne vom întoarce la joburi? Cât pot rezista companiile din România? Ce ne mai permitem să plătim, ca stat, în lunile care urmează și de ce criza de azi nu seamănă cu cea din 2009? Ne-a explicat Dan Bucșa, economistul-șef pentru Europa Centrală și de Est al UniCredit.

Primul oraș închis din cauza coronavirusului în România, Suceava ilustrează începutul unei crize pe care scenariile guvernamentale o văd întinsă pe încă trei luni. Ce au în comun cu cel de la Suceava alte zeci de spitale desemnate să lupte acum cu noul virus? Stă la pândă în aceste zile și o altă criză, a medicamentelor? Explică în detaliu Victor Ilie, jurnalist de investigație și autorul unor anchete despre diagnostice fictive, trafic de medicamente și excese de putere în spital.

Zeci de mii de români care munceau în țările din vestul Europei s-au întors luna aceasta în România, după ce criza provocată de pandemia de coronavirus le-a spulberat contractele de muncă și planurile de viitor. Suntem mai mulți, mai săraci și mai speriați de ce urmează. Ne vom înțelege unii cu alții? Am vorbit cu Radu Umbreș, doctor în antropologie socială al University College din Londra, interesat de migrație, dar și de relațiile de rudenie și de încredere dintre oameni în lumea rurală.

Izolați în case și speriați, ne consolăm zilele acestea cu gândul că, dincolo de granițe, altora le e, poate, și mai rău. În România, însă, trauma vieții în comunism încă există, iar regimul autoritar în care ne-am întors de nevoie o scoate acum la lumină.

Ca să înțelegem anxietatea colectivă, așa cum o trăim acum în România, cât ne ajută frica și cât rău ne poate face, am vorbit cu Vlad Stroescu, medic psihiatru pasionat de științe sociale. 

Pericolul unei epidemii de COVID-19 în România e real. Și, așa, Reanimarea - din care au emigrat 1000 de medici în ultimul deceniu - e pe cale să devină, în nici trei săptămâni de acum înainte, linia dintre viață și moarte pentru fiecare caz de îmbolnăvire din zece.

Despre lipsurile din secțiile noastre de Terapie Intensivă și despre agitația care există deja în spitale am vorbit, în episodul de azi al podcastului On the record, cu doi medici români – dr. Andreea Moldovan, infecționist și epidemiolog specializat la Geneva și întors la Brașov, și dr. Radu Lupescu, medic de Terapie Intensivă la Strasbourg.

Nicușor Dan – Gabriela Firea se anunță a fi cea mai atrăgătoare confruntare la alegerile locale din 2020. Va fi candidatul unic al unei Opoziții dezbinate cartea câștigătoare? Și la ce-i va folosi independența dacă, odată ajuns primar, va fi la mâna Consiliului General, adică a partidelor?

Despre vulnerabilitățile candidaturii de independent a lui Nicușor Dan, fără o alianță politică reală care să îl susțină, am stat de vorbă cu sociologul Sebastian Lăzăroiu.

Sute de mii de oameni au ieșit în stradă, în ultimii ani, să apere procurorii și independența Justiției. Acum, șefii marilor parchete pentru următorii trei ani s-au schimbat, fără prea multe explicații publice. De ce se tem azi procurorii și cine sunt cei numiți să-i conducă, explică jurnalistul Liviu Avram, atent observator al Justiției de peste 20 de ani.

„Infodemia” cu noul coronavirus ne-a atins, în România, înainte ca vreun caz să se confirme. Vlad Mixich, expert în politici publice de sănătate, explică ce e cu acest COVID-19, care sunt riscurile cu adevărat și de

Haller Istvan, sociolog român născut la Târgu Mureș, explică de unde vin resentimentele locuitorilor din secuime față de străini. Recent, comunitatea din Ditrău, județul Harghita, s-a revoltat împotriva ideii de a aduce muncitori de culoare să lucreze într-o brutărie din localitate.

Guvernul României a aprobat bugetul de stat pentru anul 2019 trecând în dreptul persoanelor cu dizabilități o singură cifră: zero! Cheltuielile prin care statul ar trebui să le asigure indemnizațiile lunare și salariile asistenților personali au fost mutate în sarcina autorităților locale. Chiar dacă bugetul nu a fost încă votat, schimbarea produce efecte: în comuna Nicorești (județul Galați), primarul Ionel Boghiu a refuzat să-i facă buletin unei tinere de 22 de ani aflată în cărucior cu rotile pe motiv că aceasta va împovăra bugetul comunei prin acordarea indemnizației de handicap. „Nu am de unde să-i dau”, spune primarul.