Decriptaj

De ce nu se poate ajunge la un acord de pace? Care este adevăratul rol al lui Donald Trump? Ce vrea Rusia, atunci când vorbește despre ”cauzele profunde” ale războiului? PLUS: Câteva lecții pentru România.

Ovidiu Nahoi în dialog cu istoricul Armand Goșu, expert în probleme rusești.

Tema a revenit în atenția publică după declarații recente ale președintei Maia Sandu și ale mai multor alți oficiali din România și R. Moldova. Dar există un plan? Și care ar fi impedimentele?

Ovidiu Nahoi discută cu jurnaliștii Vitalie Cojocari și Mihai Isac.

Sub semnul acestor cuvinte începe anul 2026, din Venezuela în Iran și până în Groenlanda. Ovidiu Nahoi discută despre provocările anului cu jurnalista și publicista Sabina Fati.

Ceea ce părea o excentricitate a administrației Trump a devenit, în 2026, o criză diplomatică fără precedent. Disputa dintre SUA și Danemarca asupra Groenlandei nu este doar o ceartă pe resurse, ci semnalul unei schimbări de paradigmă în interiorul NATO.

Un alt punct fierbinte este Iranul. Cu o demografie în schimbare accelerată, unde tinerii și femeile educate (care ocupă 70% din posturile universitare) nu mai acceptă chinga religioasă, regimul teocratic pare mai fragil ca niciodată.

Totuși, Sabina Fati avertizează asupra unei paralele periculoase cu revoluția română: „Gardienii Revoluției sunt o structură mult mai dură decât fosta Securitate. Ei controlează tot: de la bănci la economie. Chiar dacă teocrația cade, există riscul unei treceri către un autoritarism militar eliberat de religie, dar la fel de opresiv.”

Declarația președintei Maia Sandu privind votul său pro-unire într-un eventual referendum a reaprins spiritele. Într-un context în care trupele ruse avansează lent dar constant în Ucraina, amenințând Odesa, ideea unirii revine nu ca un proiect romantic, ci ca o strategie de supraviețuire.

De la suspansul politic românesc și...moldovenesc la primele șocuri de după revenirea la putere a lui Donald Trump.

De la „pacea în trei zile” la incertitudinile războiului din Ucraina. De la avansul extremei drepte la apariția noilor lideri de stânga și revolta Generației Z. Unde ne aflăm?

Ovidiu Nahoi, în dialog cu jurnaliștii Magda Grădinaru, comentator de politică externă și realizatoare de podcasturi, și Vitalie Cojocari, realizator la Euronews România.

Lipsită de garanțiile oferite de Alianța Nord-Atlantică, Republica Moldova își pune speranțele în aderarea rapidă la Uniunea Europeană, inclusiv ca formă de protecție în fața agresiunii ruse. Dar care sunt marile riscuri care stau în fața acestei țări și a noului ei guvern?

Într-o ediție specială transmisă de la Chișinău, Ovidiu Nahoi discută cu Elena Mârzac, directoarea și cofondatoarea Platformei pentru Inițiative de Securitate și Apărare, Oazu Nantoi, analist politic, și Andrei Curăraru, expert în politici publice și lupta împotriva dezinformării.

Ovidiu Nahoi în dialog cu istoricul Ottmar Trașcă și redactorul-șef al revistei Historia, Ion M. Ioniță. Istoria nu se repetă, dar lecțiile ei sunt mereu actuale. Ce se întâmplă când două puteri, aflate până atunci într-un puternic conflict ideologic, își dau mâna cu gândul că vor împărți lumea?

O discuție pornind de la cartea Operațiunea Barbarossa. Frontul de Est, 1941. Războiul total, de Jean Lopez și Lasha Otkhmezuri, apărută la Editura Corint.

Ovidiu Nahoi în dialog cu istoricii Oana Demetriade și Mădălin Hodor. Nimic nu este mai puțin predictibil decât istoria, mai ales în regimurile tiranice sau în zonele politice în care se cultivă nostalgia față de regimuri totalitare, de la comunism la fascism.

Cine ne amenință? Cum răspundem? Ce înseamnă retragerea americană? Unde sunt punctele vulnerabile în societatea românească? ... Și multe alte întrebări în dialogul cu istoricul și diplomatul Mihai-Răzvan Ungureanu.

Ovidiu Nahoi discută cu expertul în securitate națională Iulian Fota, despre vizita la București a secretarului general NATO Mark Rutte. El explică de ce perspectivele de securitate rămân îngrijorătoare, în ciuda asigurărilor date de liderii politici.

Ovidiu Nahoi în dialog cu filosoful Gabriel Liiceanu, pe marginea unei cărți fundamentale: Marchizul de Custine, ”Scrisori din Rusia”.

”Nici o carte, de când există tiparul, nu a descris ca aceasta felul în care a putut fi terfelită live condiția umană, zi de zi, vreme de un mileniu într-o țară care și-a ratat din secolul al XII-lea și până astăzi, sub trei variante de absolutism feroce – mongol, țarist și comunism –, intrarea în Europa; necunoscând Renașterea, neștiind mai mult de trei ani (vezi Elțîn) dintr-un mileniu ce e democrația. Nici o carte, asemenea Scrisorilor din Rusia, n-a devenit vreodată mai actuală cu fiecare zi care a trecut de la scrierea ei”, a scris Gabriel Liiceanu într-un comentariu pe platforma Contributors.